Visele mele zboară sus, ca un avion, Trag din amintiri, ele-s motivație, nu balon, Străzile mă-nvață să rezist la presiune, Chiar de ploaia cade, eu mă ridic din furtune. [Strofa 1] Crescut pe betoane, visam la culmi mai mari, Înconjurat de umbre, dar luminam trotuare, Sufletul meu pictat în culori de gri, Dar îl păstrez curat, chiar și-n haos zi de zi. E greu să mergi pe drum când toți trag de tine, Dar port în piept credința, nimic nu mă reține, De jos am început, din noroi, fără scuze, Acum mă-ndrept spre cer, fără regrete incluse. [Refren] Visele mele zboară sus, ca un avion, Trag din amintiri, ele-s motivație, nu balon, Străzile mă-nvață să rezist la presiune, Chiar de ploaia cade, eu mă ridic din furtune. [Strofa 2] În orașul meu, cu lumini ce-aprind noaptea, Unde visătorii sunt eroi, nu doar spectatori de viață, Cu fiecare vers, îmi scriu povestea mea, Și șterg trecutu' sumbru, căci azi vreau altceva. Prieteni devin străini, dar familia rămâne, Lucrez la planu' mare, să-mpărțim doar zile bune, Un copil cu vise mari, crescut de lupte mici, Acum transform durerea în zâmbete și hituri pe beat. [Bridge] Și dacă lumea vrea să mă vadă căzând, Eu le zic „uite-mă cum mă ridic râzând”, Banii vin și pleacă, dar onoarea-i în sânge, Viața-i ca un beat, trăiește să-l înfrunți. [Refren x2] Visele mele zboară sus, ca un avion, Trag din amintiri, ele-s motivație, nu balon, Străzile mă-nvață să rezist la presiune, Chiar de ploaia cade, eu mă ridic din furtune.
Hard bro 💯💯
Perfect 🥶🥶🥶
идеальный бит
уважать
Visele mele zboară sus, ca un avion,
Trag din amintiri, ele-s motivație, nu balon,
Străzile mă-nvață să rezist la presiune,
Chiar de ploaia cade, eu mă ridic din furtune.
[Strofa 1]
Crescut pe betoane, visam la culmi mai mari,
Înconjurat de umbre, dar luminam trotuare,
Sufletul meu pictat în culori de gri,
Dar îl păstrez curat, chiar și-n haos zi de zi.
E greu să mergi pe drum când toți trag de tine,
Dar port în piept credința, nimic nu mă reține,
De jos am început, din noroi, fără scuze,
Acum mă-ndrept spre cer, fără regrete incluse.
[Refren]
Visele mele zboară sus, ca un avion,
Trag din amintiri, ele-s motivație, nu balon,
Străzile mă-nvață să rezist la presiune,
Chiar de ploaia cade, eu mă ridic din furtune.
[Strofa 2]
În orașul meu, cu lumini ce-aprind noaptea,
Unde visătorii sunt eroi, nu doar spectatori de viață,
Cu fiecare vers, îmi scriu povestea mea,
Și șterg trecutu' sumbru, căci azi vreau altceva.
Prieteni devin străini, dar familia rămâne,
Lucrez la planu' mare, să-mpărțim doar zile bune,
Un copil cu vise mari, crescut de lupte mici,
Acum transform durerea în zâmbete și hituri pe beat.
[Bridge]
Și dacă lumea vrea să mă vadă căzând,
Eu le zic „uite-mă cum mă ridic râzând”,
Banii vin și pleacă, dar onoarea-i în sânge,
Viața-i ca un beat, trăiește să-l înfrunți.
[Refren x2]
Visele mele zboară sus, ca un avion,
Trag din amintiri, ele-s motivație, nu balon,
Străzile mă-nvață să rezist la presiune,
Chiar de ploaia cade, eu mă ridic din furtune.
Дайте проду на минус