ARMÂNII CARE AU FĂCUT ROMÂNIA MARE
HTML-код
- Опубликовано: 8 сен 2024
- Surse - O mare parte din textul videoclipului este preluat din articolul ”Mari aromâni în Istoria Neamului Românesc” scris de Dan Cristian IONESCU și apărut în ”Justițiarul - Revistă de atitudine împotriva corupției și abuzurilor ”. www.justitiaru...
ro.wikipedia.o...
fond muzical: ”Ayisiti aumbri” - compozitor și interpret GICA GODI
Câftămu a voasti toarâ,
A voasti mshati hări
Purtati cu măreatsa
Pi a etiloru cârări.
Calea-i mashi canghealji,
Pidimdo sh-dirinu,
Cu vreari ti isnafi
Va s-ankirdâsimu.
R. Ayisiti aumbri,
Pâpânji shi stripâpânji,
Purtatu cu pirifanji
Numa, sâmta numă di Armânji!
Izvuri agârshiti
Avlakili a lă câftămu,
Tu a loru măyipsiti api
Cuvetea va n-aflămu.
Poarta yinitorlui
Va u dishcljidemu
Shi hlambura-ncrutsiljiată
Pirifanji va u purtămu.
R.
Vă purtămu tinjia
Shi numa va u purtămu,
Nu avemu canâ furnjii
Di ea s-n-arushunămu.
Mushată-vâ urneki
Va u avemu thimelju
Va-u poartă pisti eti
Sh-fumeili di fumei.
R.
SFINTITE UMBRE
Căutăm ale voastre urme,
Alesele valori
Purtate cu mândrie
Pe-ale istoriei cărări.
Întortocheat e drumul
Și truda e și chin,
Cu dragoste de neam
O să izbândim.
O, voi, sfințite umbre,
Ai noștri buni-străbuni,
Purtat-ați cu mândrie
Numele de Armân.
Ale izvoarelor - pierdute vetre,
Le vom căuta,
În apele sfințite
Puterea ne-om afla.
Vă cinstim virtutea,
Numele vi-l purtăm,
N-avem niciun temei
Să ne rușinăm.
R.
A viitorului poartă
Acum o deschidem
Și flamura cu cruce
Mândri o purtăm.
Pilda voastra vie
Ne va călăuzi,
Purta-o-vor pe vecie
Și ai copiilor copii.
R.
Respect si cinste acestui minunat neam.
οι ποιο πολλοί είναι ελληνες ...ο γιωργος Σιβας ελληνας από την Βόρεια ήπειρο την σημερινής Αλβανίας ..χρηματοδότηση πολλα κτήρια στην Αθήνα. όπως το αστεροσκπειο της Αθήνας..κ πολλα αλλα ....θα έλεγα ντροπή σας που τους λέτε Ρουμάνους ολλους αυτούς...
BRAVO, BRAVO, BRAVO!!! Am gasit ceva minunat in ziua de 1 decembrie! La tembelizor refuz sa vad cum primesc onoruri militare niste tradatori de neam si tara! In timp ce aceia care au luptat cu adevarat "pentru propasirea materiala si spirituala" a noastra au fost ucisi miseleste pe la spate sau au ajuns in fata plutoanelor de executie (detractorii sa stea linistiti, ca nu ma refer la Ceausescu). Iar acest filmulet a venit cum nu se poate mai bine!!! Sa-mi aduca aminte inca o data de neamul asta vechi si mare de traci, care stapanea candva partea asta de Europa, de la sud de Atena pana dincolo de Liov, si din peninsula Pola pana la Nistru!
Am mai comentat eu la alte postari mai vechi ale dvs., la cantece. Cum că io nu hiu armân, hiu mucan. Ama him tuți di ună soie, și io vă voi multu, frați armâni, și am mirachi mare cându avdu zborlu armânescu. Să nu agârșiți canăoară zborlu și ăl mai mare străpăpânu-a vostru, drăguțul de Alexandru. Să bâneadză armânamea di iuțido!
Stai ca nu înțeleg, ce treaba au cu Alexandru?
Respect si cinste lor!
Multumesc mult!
Great ☆ ☆ ☆ ☆ ☆ Thank you
🌺 Regards ♪ New friend
♫ See you 🌺 Stay connected
RESPECT! 🙏💙
BRAVO SORA!
AROMÂNUL FRATE CU ROMÂNUL!!!...
Frate Vasile, vad ca urmaresti in continuare materialele despre armani!
♥️
Ma bucur ca rezultatele obtinute dupa 15 ani de munca v-au foloisit pentru realizarea acestui material despre marii aromani. Dar ar fi fost corect sa mentionati ca in proportie de peste 90 % le-ati preluat cuvint cu cuvint din cartea mea. De Victor Babes nu am scris, fiindca nu stiam sa fi fost aroman.
În primul rând, doresc să vă felicit pentru acest articol din Revista ”Justițiarul”. Este cel cel mai documentat, cel mai valoros privind marii aromâni. Vă mărturisesc sincer că nu am vrut să minimalizez munca dumneavoastră. De aceea, vă rog frumos să-mi acceptați scuzele, pentru că nu am detaliat. Firește că am modificat la detalii sursa exactă a textului, așa cum se cuvine. Și, pentru că se apropie cu pași repezi Noul An, vă doresc multă sănătate și un sincer și călduros ”La mulți ani!”. Cu respect, Angela Iosif
@@ifangela Am scris un comentariu in care aratam unde poate fi gasit cel mai complet text al meu despre marii aromani. Poate am pomenit nume care nu trebuiau spuse, asa ca nu a aparut. Daca puteti, dati-mi o adesa de mail. Daca nu, "La multi ani!" cu sanatate.
@@dancristianionescu6474 Mulțumesc frumos! Adresa - iosiosifangela@gmail.com
@@ifangela Am trimis un mail la adresa indicata. Astept confirmare.
ruclips.net/video/omL-p9F3zGw/видео.html&ab_channel=ifangela
CINSTE LOR,ARMANILOR!
Desigur e cv fals.Bizantinii urmașii Romei răsăritene sau risipit prin lume,iar Vozii naștri aveau rădăcini carpatine nu balcanice.Posibil valahii sa fi avut cv di la voi
Nu trebuie exagerat totuși, a fi grec sau albanez nu e totuna cu a fi aromân.
@maiaandris5064 Mi-se pare ca dvs. incercati dimpotriva sa banalizati aportul covarsitor al diasporei aromanilor in modernizarea socio-culurala si politica a spatiului romanesc in sec.XVIII-XIX si dincoio (Ardealul in primul rand dar si Principatele, Regatul, etc.). Multi au negat in Romania individualitatea aromanilor si iata ca astazi altii incearca sa nege subtil aportul si rolul lor in istoria acestei tari. Daca aromanitatea asanestilor este intr-adevar foarte contestabila (era vorba probabil de o alta ramura de vlahi balcanici), daca aromanitatea altor personalitati din epoca moderna timpurie (unde era vorba in mare parte de fanarioti, dar sa nu uitam totusi ca un Vaslie Lupu avea radacini in Zagori, care era in intregime aroman se pare in epoca aceea) este intr-adevar contestabila, nu e mai putin adevarat ca aromanii (cu precadare "patriciatul" din Moscopole si din alte centre urbane, bugheze si negustoresti aromane din Albania de Jos, Epirul, Macedonia vestica si Tesalia) au fost fermentul si nucleul, dincolo de radacinile individuale ale personalitatilor, acestei mari diaspoere care a jucat un rol major in partunderea modernitatii capitaliste in Europa centrala si de Sud-Est (inclusiv in spatiul austriac) in sec.XVII-XIX. Tiparele si atmosefera socio-economice erau create de aceasta clasa aromana oraseneasca noua, desi adeseori sub egida culurala a neo-elenismului si elementele slavo-macedonene (Catranita), albaneze (Vithkuq, Corcea, etc.) si grecesti (aromani grecizati mai ales, din Cojani, Siatitsa, Ioannina, Salonic, etc.) minoritare s-au adaptat acestui mediu si acesteor tipare aromanesti, nu invers. Cititi ce a scris Dusan Popovici desprea acesta clasa burgheza numita Cincari in Serbia.
Pana si grecii recunosc acest lucru astazi, la cel mai inalt nivel institutional si academic.
Vedeti si aici :
"As he recounts and records the history of the dense Vlach diaspora, from its ancestral villages along the spine of the Pindos Mountains to the furthermost reaches of the southern Balkans, and even beyond, Mr Koukoudis reveals how much the Vlachs have contributed to the development of the Greek urban class in this region. And this means that the Vlachs should not be regarded as a Hellenised group or as a group divided among the various forms of early twentieth-century national propaganda, but as a genuine branch of Romiosyni.
Mr Koukoudis asserts that questions relating to the Vlachs’ origins and their genuine or falsified identity are superfluous. This is because, both in central and northern Greece and in the neighbouring Balkan countries, whatever the Greeks have to be proud of in the spheres of educational, economic, and revolutionary activity, from at least the end of the eighteenth century to the collapse of the Ottoman Empire, was achieved to a very great extent with the fundamental assistance of the Vlachs.
I do not say this to flatter the Vlachs. It is a historical fact. For various historical reasons, from the middle of the Ottoman period onwards, capital and authority in central and northern Greece were concentrated in the Pindos Mountains and their wider area, which was where the remnants of the Roman and Byzantine Latin-speakers survived. Thus, the Vlachs emerged onto the stage of modern history as a class of prosperous stockbreeders and traders, but also as klefts and armatoles. From their ranks came many of the nation’s teachers and fighters in Thessaly, Epiros, and Macedonia, as also large numbers of merchants and craftsmen, who were pillars of the Greek Orthodox communities in urban centres all over the Balkans.
All this, together with what Mr Koukoudis has to say, makes it clear that the Vlachs cannot be regarded either as a picturesque remnant of the vanished pastoral life of the mountains, a kind of museum piece, or as a minority easily manipulated by shrewd patrons. The Vlachs are not a minority, nor are they just fustanella-clad Vlach-speakers; they are primarily city-dwellers spread over almost the entire Greek mainland, and have made an enormous contribution to building this Greek homeland of ours. The evidence is there, from the impressive neoclassical buildings in Athens to the schools in the Macedonian market towns; from the first prime minister of Greece, Ioannis Kolettis, and the illustrious national benefactors to the forever unsung heroes from the Vlach villages who were slain during the Macedonian Struggle and the Axis Occupation.".
Konstandinos Stefanopoulos
President of Hellenic Republic vlachs.gr/en/foreward-by-the-president
Stergeti rapunsurile pe care le primiti, ce metode...