Dan Bădulescu: În 2000 Vali a părăsit această lume, anul acesta Dan... Când a plecat din țară Vali i-a dedicat acest cântec, la care am contribuit și eu cu chitara în 1982, pe discul „Veac XX“. Urmăriți versurile și puneți acum noile lor sensuri... Piesa „Cântec” are o amprentă aparte, fiind legată de vestea proaspătă a plecării din țară a lui Aldea. Atât Vali cât și eu am fost legați de Dan și sufletește și profesional, așa că această despărțire neașteptată n-avea cum să rămână fără reacție. Ce-i drept, ideea cântecului și versurilor i-a aparținut exclusiv lui Vali: „Om bun, unde te-ai dus / Și te-ai ascuns? / Pe care drum? / Om bun, golul din mine / Pe cărări străine / Îl duci acum // Poate pentru tine nu-i târziu / Semn de întrebare să-ți mai fiu / În care loc să-mi caut urmarea? / În care sens să-mi pun întrebarea / Dacă „a fi” sau „a nu fi”? // Om bun, învață-mă iar / Că nu-i în zadar / Să fii bun / Om bun, cântecul tău / Îmi sună mereu / Dar nu pot să-l spun!” Evident, pentru cei care nu cunosc aceste detalii, textul rămâne o enigmă, cel mult se poate face cumva o legătură cu cea mai cunoscută piesă a lui Dan, „Om bun”. E drept însă că și pentru mine rămân niște aspecte neclare în text, aluzii care nu par a trimite direct către Dan, sau vreo relație umană cu el. La momentul respectiv, însă, eu m-am concentrat exclusiv pe partea muzicală, căutând, ca de altfel pe aproape toate piesele acestui disc, să creez un fel de dialog cu vocea. Stilul chitarei însă nu conduce spre Dan Aldea decât prin vagi aluzii de sunete cu potențiometrul de volum, ce amintesc cumva de Dan Aldea, tot într-o piesă a lui Vali de pe albumul „Antirăzboinica”, „Casă bătrânească”.
mai are un sens, via Dan Badulescu (chitaristul de la SFINX, dar si COMPANIA DE SUNET din acel moment...): plecarea lui DAN ANDREI ALDEA... revin cu amanunte, sa gasesc interviul:)
Un cantec căruia i-au trebuit 40 de ani să își împlinească adevărat sensul! Felicitări!
❤️
Dan Bădulescu: În 2000 Vali a părăsit această lume, anul acesta Dan... Când a plecat din țară Vali i-a dedicat acest cântec, la care am contribuit și eu cu chitara în 1982, pe discul „Veac XX“. Urmăriți versurile și puneți acum noile lor sensuri... Piesa „Cântec” are o amprentă aparte, fiind legată de vestea proaspătă a plecării din țară a lui Aldea. Atât Vali cât și eu am fost legați de Dan și sufletește și profesional, așa că această despărțire neașteptată n-avea cum să rămână fără reacție. Ce-i drept, ideea cântecului și versurilor i-a aparținut exclusiv lui Vali:
„Om bun, unde te-ai dus / Și te-ai ascuns? / Pe care drum? / Om bun, golul din mine / Pe cărări străine / Îl duci acum // Poate pentru tine nu-i târziu / Semn de întrebare să-ți mai fiu / În care loc să-mi caut urmarea? / În care sens să-mi pun întrebarea / Dacă „a fi” sau „a nu fi”? // Om bun, învață-mă iar / Că nu-i în zadar / Să fii bun / Om bun, cântecul tău / Îmi sună mereu / Dar nu pot să-l spun!”
Evident, pentru cei care nu cunosc aceste detalii, textul rămâne o enigmă, cel mult se poate face cumva o legătură cu cea mai cunoscută piesă a lui Dan, „Om bun”. E drept însă că și pentru mine rămân niște aspecte neclare în text, aluzii care nu par a trimite direct către Dan, sau vreo relație umană cu el. La momentul respectiv, însă, eu m-am concentrat exclusiv pe partea muzicală, căutând, ca de altfel pe aproape toate piesele acestui disc, să creez un fel de dialog cu vocea. Stilul chitarei însă nu conduce spre Dan Aldea decât prin vagi aluzii de sunete cu potențiometrul de volum, ce amintesc cumva de Dan Aldea, tot într-o piesă a lui Vali de pe albumul „Antirăzboinica”, „Casă bătrânească”.
Multumim Doru Ionescu pentru elucidarea in parte a misterului legat de text.
mai are un sens, via Dan Badulescu (chitaristul de la SFINX, dar si COMPANIA DE SUNET din acel moment...): plecarea lui DAN ANDREI ALDEA... revin cu amanunte, sa gasesc interviul:)