Increderea in sine - innascuta sau invatata?

In aceasta editie de la Psihotaclale, vorbim despre cum ne vedem pe noi insine si cum suntem de fapt, despre stima de sine, autocontrol si iubire neconditionata. Tu ce zici - increderea in sine se mosteneste sau se invata?
--
Nu uita sa te abonezi pentru noutati!
Daca ti-a placut, nu uita să distribui videoclipul pe Facebook :)
Urmareste-ne si pe / radioitsybitsy si intra pe www.itsybitsy.ro/ pentru si mai multe editii din Psihotaclale cu Cristina Trepcea!
Asculta-ne Live online aici www.itsybitsy.r... sau
regleaza radioul de acasa ori din masina pe frecventa din orasul tau: www.itsybitsy.r...

[@adrianazamfir75]

Excelent subiectul, felicitari. E foarte adevarat ca din educatie, de la parinti, de la invatator, de la cunoscuti, de la profesori, de la altii capatam convingeri limitative, gen "Viata e grea", "Banii se castiga greu", "Nu esti bun de nimic", "Tu nu esti in stare, uita-te la cutare! etc.." care "ne ajuta" cu succes sa ne autosabotam chiar daca la un moment dat avem o pregatire buna, care ne aduce satisfactii. AJungi sa nu fii fericit pentru ca ajungi sa constati ca, conform convingerilor capatate, din iubire fireste (ca ei cred ca asa te pregatesc pentru viata "grea"), ceea ce credeai ca aduce fericire (o casa, o masina, obiecte, bani, de demonstrat altora ceva... in general raportandu-ne la exterior) de fapt nu aduce nimic de acest gen.
Ideea este sa vedem cine suntem fara niste persoane langa noi (partenerul, copilul, mama, tata etc.), fara jobul respectiv, fara casa sau masina etc. Iubindu-ne pe noi, cu acceptare, le oferim si celor din jur iubire. Nu poti oferi ceva ce tu nu ai!

[@stefaniaungureanu3472]

buna ziua....vorbesti foarte frumos....timbru vocii tale ....te face sa asculti ....fara sa te plictisesti....sa ai o viata lunga....am si eu o nelamurire....citesc si ascult despre orice si despre nimic....intrebarea ar fi.....stiu sa fac ceva si cred cu tarie ca o sa reusesc....cu eforturi sustinute....dar.....exista un dar....de ce nu ies din zona de confort....si traiesc cu salariul mediu pe economie....cind eu as putea reusi sa fac ce imi doresc si sa am si beneficii?.....amin in fiecare zi sa fac un pas cit de mic...macar sa incerc...lezultatul ar fi spectaculos....ar depinde multa lume de situatia mea finnanciara creeata....si nu numai....eu as fi alt om....cel care doreste sa fie altfel....sa se ridice cu o treapta mai sus....ce sa fac sa fac un pas...de fapt mie imi trebuie motive....pt orice fac....dar am motive....atunci de ce nu fac ce trebuie sa fac?....am crescut cu frica....in fiecare zi frica cind eream copil....frica cind eream adult....parca si acum am frica cind sint un om matur.....nu stiu de ce sa am frica?....acum stiu ca nu am de ce sa ma tem....totusi....IMI E FRICA CA O SA MOR NEMULTUMITA....ca nu am incercat si mia fost frica.....ITI VINE SA CREZI CA MIE TOTUSI NU IMI E FRICA?.....adica starea asta vine si ma urmareste din copilarie ....ca o voce care imi sopteste sa stau in banca mea.....SA MA MULTUMESC CU PUTIN

[@annyeee2196]

Eu cred ca fericirea nu sta in" a avea" ci in " a fi". In a fi bine cu ceea ce esti tu , cu ceea ce poti tu, fara a te compara cu nimeni. Fericirea sta in a te iubi pe tine cu toate defectele tale , pentru a putea apoi sa i iubesti si pe cei din jurul tau cu tot cu defectele lor

[@constantinmarius4941]

Salut. Avem cu totii o comoara inauntrul nostru, suntem nascuti cu ea. In comoara asta este si incredere.
O ai deja, nu trebuie gasita, exersata sau orice altceva. Pe cand erai copil aveai increderea asta. Am ascultat de unul si de altul si s-a dus naibii toata.
Puneti toate gandurile sub control. Vorbeste-ti (aa..uite un gand despre mancare-exemplu), urla la ele , mediteaza, roagate....si absolut orice e necesar ca sa nu le mai ai si sa judeci orice situatie in parte. Ele te fac slab. Iar ele sunt sub controlul tau. Doar daca le controlezi pe ele, poti fi exact asa cum iti doresti...cu incredere daca asta tii tu neaparat.
Cand te iei de gandurile tale o faci numai la prezent, asta este si scopul. Sa nu mai visezi cu ochii deschisi.
Da stiu. Realitatea e pentru multi de rahat, preferam starea de visare. Dar hai sa infruntam viata asta pe care nici unul din noi nu a cerut o si nu o intelege. (Einstein a murit si tot nu a descoperit care e treaba cu ea, asa ca da...nimeni nu prea isi da seama cum functioneaza)
E greu de controlat mintea, sfat....vigilenta si observare continuua. Singura posibilitate. Sa fii cu ochii pe ea. E o nemernica, poate sa te urce la cer si in acelasi timp poate sa te faca sa te simti ca un caine.
Si cand ai reusit, (poate dura mult) incepe sa lucreze pentru tine, o ai sub control, incepi sa ai SI incredere in tine. Pentru ca vezi CLAR fiecare situatie. Vezi realitatea asa cum este. Nu mai vezi ce percepe mintea.
Si nu te opri aici.
Daca tot ai ajuns aici si ai incredere in tine, esti mai bun, etc....incepe sa iti ceri drepturile de la Viata, Dumnezeu, Univers, Budha, Brahman....sau cum lo fi chemand. Ai credinta maxima ca se va intampla asta, ca si cum ar fi o profetie care se autorealizeaza. Creeaza ti viata pe care ti-o doresti, numai una ai. Doar asa ii poti ajuta pe cei din jurul tau.
Totul incepe cu tine. Multa bafta

[@stefaniaungureanu3472]

viata asta este despre tine....daca tu nu mai esti....ce te mai intereseaza?......asa ca invata sa te iubesti ca sa poti iubi....invata singur....nu te poate ajuta nimeni....ai gresit....te ierti....faci bine....vb cu tine si lau da te.....si uite asa in fiecare zi....sa nu treaca ziua sa nu vb cu tine....SINCER.....daca te minti....te mint toti....uite asa ....poti ajuta si tu pe altiii....SA VEZI NU MAI CE SATISFACTIE.....

[@sebynoone4228]

Nu funcționează