Catalan vs Romanian -Em temo que no et puc ajudar. - Mi-e teamă că nu te pot ajuta. -No puc esperar sis setmanes! -Nu, pot aștepta șase săptămâni! -No m'ho puc creure. - Nu pot să cred. -La finestra il·luminada - Fereastra iluminată. -No, em temo que no.- Nu, mă tem că nu. -Em sap greu dir-t’ho però no té gust. - Îmi pare rău să vă spun, dar nu are gust. -Tots tenim dues mans, dos peus, un cap. Tots naixem de mare. - Toți avem două mâini, două picioare, un cap. Cu toții ne naștem dintr-o mamă. -On són els cavalls?- Unde sunt caii? -Vine aquí! - Vino aici! (Vino încoa.) -Escolta, vine a aquí. - Ascultă, vino aici. -Permeteu-me que em presenti - Permite-mi să mă prezint. -Va venir un son profund, sense somnis. - A venit un somn profund, fără vise. -La Bíblia sovint compara la mort al son - Biblia compară adesea moartea cu somnul. -El diumenge és l'últim dia de la setmana. - Duminica este ultima zi a săptămânii. -Només necessitem una carta de joc. - Avem nevoie de o singură carte de joc. -En primer lloc, Déu va cobrir tota la terra amb herba verda. - În primul rând, Dumnezeu a acoperit -întreg pământul cu iarbă verde. -Aquests porcs! - Acești porci! -Prefereixen els porcs i les vaques - Preferă porcii și vacile. -He caigut d’aquest coi de porca i m’he mossegat la llengua. - Am căzut de pe porcul ăsta și m-am mușcat limba. -És un porc. - Este un porc. -El pastor coneix cada ovella per separat. - Păstorul cunoaşte fiecare oaie separat. -Volia comprar-te la casa. - Am vrut să-ți cumpăr casa. -Va comprar aquesta casa per estar a prop d'ella.- A cumpărat această casă pentru a fi aproape de ea. -A comprar i a vendre - A cumpăra și a vinde.
As a Jamaican Indian Portuguese person I understand Spanish 100% Portuguese 100% (Brazilian & Angolan) Italian ( 85%) Sardinian (70%) Romanian (75%) Galician (100%) Catalan (90%) Occitan (90%) French (100% written 85% spoken) Venetian (100% surprisingly)
@@XuanMelendez falso. el gallego sí existe, tanto el portugués y el gallego vienen del GALAICO-portugués.Y se nota en su gramática, el gallego se esta castellanizando NO AL REVÉZ,
Hello, Andy. Your channel is excellent and I always follow. However, I would like to leave a feedback about the Veneto language. According to the grammar approved by the Regional Council of Veneto together with the Academia de ła Bona Creansa. - In classical and traditional Veneto, the word "giorno" does not exist, but rather, "dì" - "dei" would be "de el"; "de i" or also "de'l" "fusse" would also not exist according to grammar, but rather, "el ze stà". In Veneto we do not use duplicate letters like -ss, -zz etc. - "quando" is incorrect according to grammar, the correct one would be, "coando" or " co' ". Many other synonyms are italianized, as in "manteo", the correct one would be "tabaro" or also "tabar" - Also, when two vowels meet, it is necessary to use the letter -Ł (gondoła) in between them, so that, in this way, many words in the text are not really venetian, but rather Italianized. In Veneto we do not repeat letters, -ss; -zz, -gg; one letter is enough. - The phonemes and their sounds as in Italian -g ("dhi"); -zz (like in "pizza"), do not exist in Veneto. The letter -z does not sound like in "pizza" (pi'tsa). And the letter -g does not sound like "giorno" (dhiorno). In Veneto we would say something like, "pisa" (pissa) and "ziorno" (giorno), the -g or -z depending on the vowel, sounds like the Portuguese -z. The grammatically correct, traditional and classic veneto differs from the text in the video. STRUCON, ANDY. STRABEL ŁAOR! 🦁
@534fj5 isn't it? I don't know that much about Dutch, but I do know Italian and it's literally the same language system. It's insular Tuscan, Italian is standardized Tuscan :')
@@boink800 But I thought, that romanised population of Londonium had to speak for some time else. But it was, that you have spoken, a short period of Celtic speaking, before Germanization.
@TYMCCK Why not? Nothing wrong with comparing unrelated languages Also Tamil and Korean have strange similarities there was a hypotheses Dravidian-Koreanic connection so there is that Georgian and Basque also have weird similarities and are only Paleo European languages that predate arrival of Indo European languages For Thai and Burmese, well they are neighbours... and have influenced each other so would be interesting to compare them
Su intento insistente de saber el significado se lo dice. Recomiendo que por favor inicie las frases con mayúscula siempre, ponga tilde a la palabra "qué", separe con comas en ja, ja, ja, y ponga punto final.
As a native of Spanish (Mexican center dialect) and i can speak Italian, I understand Spanish 99% (que es esa m4m4d4 de "porfiaba"??? xd) Portuguese 80% French 10% Italian 100% Romanian 5% Catalan 70% Occitan 45% Galician 90% Venetian 90% Sardinian 20%
As a Dominican🇩🇴 100% Spanish 90% Portuguese (Brazilian) 100% French (I’m from Samana and we speak French, Spanish and English) Italian 99% Romanian 1% Catalan 80% Occitan 90% Galician 100%
Todas excelentes, sólo yo cambiaría el sistema vocal de portugués y español al lado más conservativo. Lenguas más preciosas del Mundo❤❤❤ Pero el occitano y el galego son prácticamente muertos, comidos por otras lenguas, tienen poco que ver con original ya.
Yo encuentro más bonito al gallego que al portugués, seguramente están muy influenciados por el español (en Galicia) y el francés (en Occitania), pero la riqueza lingüística de España es algo de aplaudir. Muchos en Galiza pretenden acercarse al portugués pero ignoran que fue primero su idioma al de los lusos.
@Dan-hispano. el portugués es el latín, el heredero más claro, aún más que el italiano. Pero para esto necesita cambios fonéticos. Ahora el brasileño es demasiado suave y el europeo es demasiado pobre y seco. Mi idea: a - a, e - i, o - u, rr - rr, di, ti - di, ti; el regreso de betacismo que todavía hay en el Norte. "Não "ceHtu" sinão ceRtu o vamuz ler (não leH). Istu fará uma lingua mais pricioza, não "maish pruzioze", qui há". Es mi concepción, sinceramente yo creo que sólo servirá para la prosperidad de portugués.
@@Dan-hispano. no fue primero ninguno de los dos. Es como el caso del judeoespañol y el castellano actual, son variedades modernas del castellano medieval.
@@nowyowo Exatamente. O galego medieval, também chamado de português medieval, galego-português ou galaico-português, é o idioma ancestral tanto do galego atual quanto do português atual, além de outras variedades menos conhecidas, como o Xalimego por exemplo.
Hispanoamérica, paises que hablan español. Iberoamérica, países que hablan español y portugués. Latinoamérica, países que hablan español, portugués, francés, italiano (minorías), y criollos españoles y franceses.
Moara bună, macină și pietre. ro. Il buon mulino macina le pietre. it. Buen molino, muela y piedras. sp. Bon moulin, meule et pierres. fr. Molendinum bonum lapides molat. lat. Bom moinho, rebolo e pedras.pt. Bon mulin, piere di molade e piere. friul. Buon molino, mola e pietre. venet. Bo muíño, moa e pedras. gal. Bon molí, molí i pedres. cat. Bon mulinu, macina è petre. cors. Bon moin, moin e prie. lig. Bon molin, mòla e pèiras. ocs. E molina bon ta mula piedra. pap. Lu mulinu bonu macina li petri. sic.
Ca musca la arat. ro. Come una mosca dell'aratro. it. Comme une mouche de charrue. fr. Como una mosca de arado. sp. Como uma mosca de arado. pt. Sicut aratrum musca. lat. Como unha mosca do arado. gal. Com una mosca de l'arada. cat. Come na mosca de l’aratro. ven. Cum'è una mosca d'aratu. cor. Comme unna mosca de l'arao. ligur. Coma una mosca d'araire. ocs. Come une mosche dal aradôr. friul. Comu na musca di l'aratru. sicil. Cuma una mosca del arado. lomb.
Cine vrea să trăiască în pace aude, vede și tace. ro. Chi vuole vivere in pace sente, vede e tace. it. El que quiere vivir en paz oye, ve y calla. sp. Celui qui veut vivre en paix entend, voit et se tait. fr. Qui in pace vult vivere, audit, videt et tacet. lat. Quem quer viver em paz ouve, vê e cala. pt. Qui vol viure en pau escolta, veu i calla. cat. Chi vol viver in pase sente, vede e tase. venet. O que quere vivir en paz escoita, ve e cala. gal. Quello ch’o veu vive in paxe o l’ascolta, o vedde e o l’é mutto. lig. Quellu chì vole campà in pace sente, vede è tace. cors. Aquel que vòl viure en patz ausís, vei e calla. ocs. Chiddu ca voli campari 'n paci senti, vidi e taci. sic. Chel che al vûl vivi in pâs al sint, al viôt e al tace. friul.
Ascultă tot, dar nu crede tot. ro, Ascolta tutto, ma non credere a tutto. it. Écoutez tout, mais ne croyez pas tout.fr Escuche todo, pero no crea todo.sp. Audi omnia, sed ne credas omnia.lat , Escolteu-ho tot, però no us cregueu tot.cat. Asculta tuttu, ma nun cridi tuttu. sicil Ouça tudo, mas não acredite em tudo. pt, Senti tutto, ma no credi tutto.venet.
![Seungmin "그렇게, 천천히, 우리(As we are)" | [Stray Kids : SKZ-PLAYER]](http://i.ytimg.com/vi/kAzmhLHePqU/mqdefault.jpg)
A three-way language view would be nice: Spanish-English-Russian (the most spoken languages from the Romance, Germanic and Slavic languages).
Как русский, я был бы счастлив, 😂.
Catalan vs Romanian
-Em temo que no et puc ajudar. - Mi-e teamă că nu te pot ajuta. -No puc esperar sis setmanes! -Nu, pot aștepta șase săptămâni! -No m'ho puc creure. - Nu pot să cred. -La finestra il·luminada - Fereastra iluminată.
-No, em temo que no.- Nu, mă tem că nu.
-Em sap greu dir-t’ho però no té gust. - Îmi pare rău să vă spun, dar nu are gust.
-Tots tenim dues mans, dos peus, un cap. Tots naixem de mare. - Toți avem două mâini, două picioare, un cap. Cu toții ne naștem dintr-o mamă.
-On són els cavalls?- Unde sunt caii? -Vine aquí! - Vino aici! (Vino încoa.) -Escolta, vine a aquí. - Ascultă, vino aici. -Permeteu-me que em presenti - Permite-mi să mă prezint. -Va venir un son profund, sense somnis. - A venit un somn profund, fără vise.
-La Bíblia sovint compara la mort al son - Biblia compară adesea moartea cu somnul.
-El diumenge és l'últim dia de la setmana. - Duminica este ultima zi a săptămânii. -Només necessitem una carta de joc. - Avem nevoie de o singură carte de joc.
-En primer lloc, Déu va cobrir tota la terra amb herba verda. - În primul rând, Dumnezeu a acoperit -întreg pământul cu iarbă verde.
-Aquests porcs! - Acești porci! -Prefereixen els porcs i les vaques - Preferă porcii și vacile. -He caigut d’aquest coi de porca i m’he mossegat la llengua. - Am căzut de pe porcul ăsta și m-am mușcat limba. -És un porc. - Este un porc.
-El pastor coneix cada ovella per separat. - Păstorul cunoaşte fiecare oaie separat.
-Volia comprar-te la casa. - Am vrut să-ți cumpăr casa. -Va comprar aquesta casa per estar a prop d'ella.- A cumpărat această casă pentru a fi aproape de ea. -A comprar i a vendre - A cumpăra și a vinde.
Very cool video thanks sharing.
As a Jamaican Indian Portuguese person I understand
Spanish 100%
Portuguese 100% (Brazilian & Angolan)
Italian ( 85%)
Sardinian (70%)
Romanian (75%)
Galician (100%)
Catalan (90%)
Occitan (90%)
French (100% written 85% spoken)
Venetian (100% surprisingly)
But Friulan is gonna be extremely hard to understand.
7:30 in galician is "forte" not "fuerte"...
el galego de hoy dice "fuerte". Porque de hecho no existe, existe un castellano lusitanizado.
@@XuanMelendez falso. el gallego sí existe, tanto el portugués y el gallego vienen del GALAICO-portugués.Y se nota en su gramática, el gallego se esta castellanizando NO AL REVÉZ,
@@XuanMelendez vas puestísimo
In Romanian mantie, the stress should be on the first syllable.
Hello, Andy. Your channel is excellent and I always follow. However, I would like to leave a feedback about the Veneto language. According to the grammar approved by the Regional Council of Veneto together with the Academia de ła Bona Creansa.
- In classical and traditional Veneto, the word "giorno" does not exist, but rather, "dì"
- "dei" would be "de el"; "de i" or also "de'l"
"fusse" would also not exist according to grammar, but rather, "el ze stà". In Veneto we do not use duplicate letters like -ss, -zz etc.
- "quando" is incorrect according to grammar, the correct one would be, "coando" or " co' ".
Many other synonyms are italianized, as in "manteo", the correct one would be "tabaro" or also "tabar"
- Also, when two vowels meet, it is necessary to use the letter -Ł (gondoła) in between them, so that, in this way, many words in the text are not really venetian, but rather Italianized. In Veneto we do not repeat letters, -ss; -zz, -gg; one letter is enough.
- The phonemes and their sounds as in Italian -g ("dhi"); -zz (like in "pizza"), do not exist in Veneto. The letter -z does not sound like in "pizza" (pi'tsa). And the letter -g does not sound like "giorno" (dhiorno). In Veneto we would say something like, "pisa" (pissa) and "ziorno" (giorno), the -g or -z depending on the vowel, sounds like the Portuguese -z.
The grammatically correct, traditional and classic veneto differs from the text in the video.
STRUCON, ANDY. STRABEL ŁAOR! 🦁
Thank you so much for the feedback! :) Would you like to volunteer for Venetian? :)
@@ilovelanguages0124, oh yes, of course!
@barbasucon yaaay! I'm so happy! :)
Please send me an email: otipeps24@gmail.com
what about corse
There are missing a lot, not only Corse
These are 10 most spoken romance languages only
Isn't that just Italian with another orthography?
@@Lo_Ratpenat That's like saying Afrikaans is only Dutch with another spelling.
@534fj5 isn't it? I don't know that much about Dutch, but I do know Italian and it's literally the same language system. It's insular Tuscan, Italian is standardized Tuscan :')
Can you do Louisiana French and Canadian French
Nice idea, with Créole and Acadien it would be even better !
@zadigthejasp yes. I'm from New Orleans and my great grandma people on my mom's side spoke Creole French
How what about Celtic Languages Top 17 Irish to Galatian plz
sardinian puting "u" sound every two words is really funny ❤
I have a question. Was any Romanic language in Britain in the Early Middle Ages? And if it was, what is its name?
@@L.E.V-k4d There wasn't one.
British Latin used to exist but died out when the Anglo-Saxons arrived
@ Latin left with the Romans in the early 5th century.
@@boink800 But I thought, that romanised population of Londonium had to speak for some time else. But it was, that you have spoken, a short period of Celtic speaking, before Germanization.
@ The Romans had their language and the native peoples had their language. When the Romans left, their language went with them.
Zarma language, please
The Sardinian part is a bit "messed up," eg some terms, but it is mostly the ortographic that is wrong
Romanian influenced the hungarian language. Look at the etymology of the word "ardej", "palacsinta", "orda", etc
@@BXFTv what s fuuny?
@q-sup9108 i thought you says Romania was influenced by hungarian but i just missread
Tamil vs Korean
Greek vs Korean
Japanese vs Greek
Georgian vs Basque
Burmese vs Thai
Would be interesting
why
@TYMCCK Why not?
Nothing wrong with comparing unrelated languages
Also
Tamil and Korean have strange similarities there was a hypotheses Dravidian-Koreanic connection so there is that
Georgian and Basque also have weird similarities and are only Paleo European languages that predate arrival of Indo European languages
For Thai and Burmese, well they are neighbours... and have influenced each other so would be interesting to compare them
@fallennight22 i didnt say wrong, just wondering
also korean and tamil have nearly zero simillarity
but comparing things is still interesting id say
@@TYMCCK You should check out Dravidian-Koreanic Hypothesis they have lot similarities actually and lingustics even tried putting them in same family
@fallennight22 it isnt even a hypothesis
it is absolutely nonsense bc the word comparison contains a lot of loanwords
que carajos significa "porfiaba" jaja
es la primera vez que escucho esa palabra
Su intento insistente de saber el significado se lo dice.
Recomiendo que por favor inicie las frases con mayúscula siempre, ponga tilde a la palabra "qué", separe con comas en ja, ja, ja, y ponga punto final.
Significa "discutía"
i like corsican...
👍
il y a pas la langue Corse qui ressemble à l'italien mais est complètement différente dans sa grammaire.
A vedici,e a prestu.
Catalan = ❤
As a native of Spanish (Mexican center dialect) and i can speak Italian, I understand
Spanish 99% (que es esa m4m4d4 de "porfiaba"??? xd)
Portuguese 80%
French 10%
Italian 100%
Romanian 5%
Catalan 70%
Occitan 45%
Galician 90%
Venetian 90%
Sardinian 20%
As a Dominican🇩🇴
100% Spanish
90% Portuguese (Brazilian)
100% French (I’m from Samana and we speak French, Spanish and English)
Italian 99%
Romanian 1%
Catalan 80%
Occitan 90%
Galician 100%
Funny I can understand much more of French and Romanian than you just because I speak English.
Usá un diccionario, amigo, para eso existen 😂
@@WarrenFearchild dominican? you don't speak any language of europe
GOSH why does these languages sound so weird and strange???
Todas excelentes, sólo yo cambiaría el sistema vocal de portugués y español al lado más conservativo. Lenguas más preciosas del Mundo❤❤❤ Pero el occitano y el galego son prácticamente muertos, comidos por otras lenguas, tienen poco que ver con original ya.
Yo encuentro más bonito al gallego que al portugués, seguramente están muy influenciados por el español (en Galicia) y el francés (en Occitania), pero la riqueza lingüística de España es algo de aplaudir.
Muchos en Galiza pretenden acercarse al portugués pero ignoran que fue primero su idioma al de los lusos.
@Dan-hispano. el portugués es el latín, el heredero más claro, aún más que el italiano. Pero para esto necesita cambios fonéticos. Ahora el brasileño es demasiado suave y el europeo es demasiado pobre y seco. Mi idea: a - a, e - i, o - u, rr - rr, di, ti - di, ti; el regreso de betacismo que todavía hay en el Norte. "Não "ceHtu" sinão ceRtu o vamuz ler (não leH). Istu fará uma lingua mais pricioza, não "maish pruzioze", qui há". Es mi concepción, sinceramente yo creo que sólo servirá para la prosperidad de portugués.
@@Dan-hispano. no fue primero ninguno de los dos. Es como el caso del judeoespañol y el castellano actual, son variedades modernas del castellano medieval.
@@nowyowo Exatamente. O galego medieval, também chamado de português medieval, galego-português ou galaico-português, é o idioma ancestral tanto do galego atual quanto do português atual, além de outras variedades menos conhecidas, como o Xalimego por exemplo.
@ é isso mesmo!
Hispanoamérica, paises que hablan español.
Iberoamérica, países que hablan español y portugués.
Latinoamérica, países que hablan español, portugués, francés, italiano (minorías), y criollos españoles y franceses.
Venetian is not gallo italic
She never said it was
Romanian is slavic language
No, WTF
It's about 40%(slavic)maximum in the northeast.
@Death-Punch231 yea and latin is 35% În dobruja and în south
I m romanian and our language is 80% latin, wdym guys
@q-sup9108 80+40=120 wtf
Moara bună, macină și pietre. ro. Il buon mulino macina le pietre. it. Buen molino, muela y piedras. sp. Bon moulin, meule et pierres. fr. Molendinum bonum lapides molat. lat. Bom moinho, rebolo e pedras.pt. Bon mulin, piere di molade e piere. friul. Buon molino, mola e pietre. venet. Bo muíño, moa e pedras. gal. Bon molí, molí i pedres. cat. Bon mulinu, macina è petre. cors. Bon moin, moin e prie. lig. Bon molin, mòla e pèiras. ocs. E molina bon ta mula piedra. pap. Lu mulinu bonu macina li petri. sic.
Ca musca la arat. ro. Come una mosca dell'aratro. it. Comme une mouche de charrue. fr. Como una mosca de arado. sp. Como uma mosca de arado. pt. Sicut aratrum musca. lat. Como unha mosca do arado. gal. Com una mosca de l'arada. cat. Come na mosca de l’aratro. ven. Cum'è una mosca d'aratu. cor. Comme unna mosca de l'arao. ligur. Coma una mosca d'araire. ocs. Come une mosche dal aradôr. friul. Comu na musca di l'aratru. sicil. Cuma una mosca del arado. lomb.
Cine vrea să trăiască în pace aude, vede și tace. ro. Chi vuole vivere in pace sente, vede e tace. it. El que quiere vivir en paz oye, ve y calla. sp. Celui qui veut vivre en paix entend, voit et se tait. fr. Qui in pace vult vivere, audit, videt et tacet. lat. Quem quer viver em paz ouve, vê e cala. pt. Qui vol viure en pau escolta, veu i calla. cat. Chi vol viver in pase sente, vede e tase. venet. O que quere vivir en paz escoita, ve e cala. gal. Quello ch’o veu vive in paxe o l’ascolta, o vedde e o l’é mutto. lig. Quellu chì vole campà in pace sente, vede è tace. cors. Aquel que vòl viure en patz ausís, vei e calla. ocs. Chiddu ca voli campari 'n paci senti, vidi e taci. sic. Chel che al vûl vivi in pâs al sint, al viôt e al tace. friul.
Ascultă tot, dar nu crede tot. ro, Ascolta tutto, ma non credere a tutto. it. Écoutez tout, mais ne croyez pas tout.fr Escuche todo, pero no crea todo.sp. Audi omnia, sed ne credas omnia.lat , Escolteu-ho tot, però no us cregueu tot.cat. Asculta tuttu, ma nun cridi tuttu. sicil Ouça tudo, mas não acredite em tudo. pt, Senti tutto, ma no credi tutto.venet.