Мне 70 лет и не могу забыть как работали наши родители с ночи до ночи., а также пустые магазины, а очередь за пачку сливочное масло.. Домнул Ротару спасибо за информацию правдивую.
@@Vieru-yx9bq analfabetule, mana pe carte nescrisa la moscova de fostii ocupanti rusnaci. De la Carpați la Nistru TOTI moldovenii sunt romani la ei acasa Moldova intreaga este Romania la fel ca Transilvania Muntenia ruclips.net/user/shortsMVxpoSJo_Zs?si=GvtCCykmX6M7jlVJ
Domnul profesör sunt nascuta ın anul 1972,şi eu fiind copil munceam cu parintii la praşit popuşoii şi la culesul poamei,sunt de la sudul Moldovei,unde se practica viticultura,,ce povestiti dumneavoastra se aseamana cu copilaria mea şi a fratilor mei,la noi ın sat se pastra groapa ceia mare cu otravuri,era descısa,ca tractoarele se ıncarcau cu otrava şi stropiau viile care se afla in jurul satului,,toti barbatii care au muncit acolo au trait pina la vırsta de 47-50 ani,au murit aproape toti cu diagnozul çeroza,tata meu a murıt la vırsta de 47 ani,posturıle dın sat nu le tıneau moldoveni erau totı aproape de orijine rusa,aveam fabrica de vinuri şi clar,ca porcılor ke placea vinul şi faceau bani mari,cu mare trıstete imi ardıç aminte de acele timpuri!
Respect Dn-lui Rotaru!!! Asta este o lectie pentru toti dobitocii care scriu prosti.... Noi toti suntem Romani cu grai Moldovenesc...Domnului profesor multumiri mari pentru o lectie buna de istorie!!!
Lingvistul romînesc Vasile Arvinte în vestita sa monografie Romîn, romînesc, Romînia (Bucureşti, 1983. P. 38) a demonstrat: «Expresia «лимба ромыняскэ» apare în Valahia în 1838». În prima jumătate a veacului XIX!… Nici nu se putea mai devreme, pentru că nu exista cuvîntul «ромын»! Următoarele mărturii şi concluzii sînt demult, tare demult cunoscute. Primul adevăr din care decurg celelalte: «În 1812 Romînia nu exista!… Şi nu se gîndea nimeni că o «romînie» ar fi cu putinţă…» (N.Iorga, 1912). Acest adevăr încă de două ori a fost adusla cunoştinţa romînilor, comunităţii lor academiceşti şi clasei lor politice. Cel mai cunoscut şi apreciat în Europa istoric romîn Lucian Boia în 2002 amintea romînimii: «La 1800 nu exista încă nici cuvîntul «romînia»!»(Romînia ţară de frontieră a Europei). «Faţă de săracul dialect muntean, limba moldovanului este pe o treaptă superioară. Bine observat într-un moment de echilibru, graiul moldovenesc, prin moliciunea tonurilor sale, e de la sine artistic. Un Neculce, un Creangă în Muntenia sînt mai greu aşteptat… Într-un cuvînt: sevele limbii vin din Moldova» (G.Călinescu. Istoria literaturii…,1941). Băăăă, romine, deșteaptă-te, cel mai mare cărturar al rominilor Călinescu în operele sale afirmă, că muntenii au un dialect sărac, unde limba MOLDOVENEASCĂ este o treaptă superioară față de dialectul vostru și el afirmă, că sevele limbii, cică rominești, vin din Moldova. Învață bre documente originale, lucrări științifice și nu aberațiile voastre de pe Ferentari, romine. Cantemir scrie ca valahii secole la rând s-au folosit de alfabetul si ortografia limbii moldave "lingua moldavorum", "lingua MOLDAVICA", pe care el o descrie la cererea savanților Europei de la Academia din Berlin in tratatul "Descriptio Moldaviae" - la 1714, când încă nici îngerii din cer nu știau ca peste 164 de ani va apare pe harta un stat cu numele straniu - nu de Dacia, dar de "Rominia". Nici pomina in "Descriptio Moldaviae" de Rominia, romini si limba romina. În 1937 N.Iorga încă o dată amintea romînilor: „Într-adevăr, totul este diferit între aceste două ţări ‒ Moldova şi Valahia ‒ care la început nici nu se ating”. În studiul său monumental Originea romînilor (1927) vestitul lingvist român Al.Philippide conchidea: „Moldova şi Muntenia nu au legături genetice şi istorice”. În Încă în 1908 N.Iorga se străduia să-i lumineze pe romîni: „Între Prut şi Nistru se întinde ţara, pe care ruşii au numit-o „Basarabia”, cînd au cucerit-o în 1812. Majoritatea locuitorilor de la ţară a acestui mare şi bogat ţinut se numeau şi astăzi se numesc moldoveni şi ei vorbesc limba moldovenească”. Băăăăă, ce tragedie!!! Mai treci pe la liceu...
Felicitari Domnule Rotaru pentru ca aratati istoria asa cum a fost ea in realitate, si asta contribuie enorm si ne apropie de *REINTREGIREA POPORULUI ROMÂN* care se va face mai curand decat spera unii!
Lingvistul romînesc Vasile Arvinte în vestita sa monografie Romîn, romînesc, Romînia (Bucureşti, 1983. P. 38) a demonstrat: «Expresia «лимба ромыняскэ» apare în Valahia în 1838». În prima jumătate a veacului XIX!… Nici nu se putea mai devreme, pentru că nu exista cuvîntul «ромын»! Următoarele mărturii şi concluzii sînt demult, tare demult cunoscute. Primul adevăr din care decurg celelalte: «În 1812 Romînia nu exista!… Şi nu se gîndea nimeni că o «romînie» ar fi cu putinţă…» (N.Iorga, 1912). Acest adevăr încă de două ori a fost adusla cunoştinţa romînilor, comunităţii lor academiceşti şi clasei lor politice. Cel mai cunoscut şi apreciat în Europa istoric romîn Lucian Boia în 2002 amintea romînimii: «La 1800 nu exista încă nici cuvîntul «romînia»!»(Romînia ţară de frontieră a Europei). «Faţă de săracul dialect muntean, limba moldovanului este pe o treaptă superioară. Bine observat într-un moment de echilibru, graiul moldovenesc, prin moliciunea tonurilor sale, e de la sine artistic. Un Neculce, un Creangă în Muntenia sînt mai greu aşteptat… Într-un cuvînt: sevele limbii vin din Moldova» (G.Călinescu. Istoria literaturii…,1941). Băăăă, romine, deșteaptă-te, cel mai mare cărturar al rominilor Călinescu în operele sale afirmă, că muntenii au un dialect sărac, unde limba MOLDOVENEASCĂ este o treaptă superioară față de dialectul vostru și el afirmă, că sevele limbii, cică rominești, vin din Moldova. Învață bre documente originale, lucrări științifice și nu aberațiile voastre de pe Ferentari, romine. Cantemir scrie ca valahii secole la rând s-au folosit de alfabetul si ortografia limbii moldave "lingua moldavorum", "lingua MOLDAVICA", pe care el o descrie la cererea savanților Europei de la Academia din Berlin in tratatul "Descriptio Moldaviae" - la 1714, când încă nici îngerii din cer nu știau ca peste 164 de ani va apare pe harta un stat cu numele straniu - nu de Dacia, dar de "Rominia". Nici pomina in "Descriptio Moldaviae" de Rominia, romini si limba romina. În 1937 N.Iorga încă o dată amintea romînilor: „Într-adevăr, totul este diferit între aceste două ţări ‒ Moldova şi Valahia ‒ care la început nici nu se ating”. În studiul său monumental Originea romînilor (1927) vestitul lingvist român Al.Philippide conchidea: „Moldova şi Muntenia nu au legături genetice şi istorice”. În Încă în 1908 N.Iorga se străduia să-i lumineze pe romîni: „Între Prut şi Nistru se întinde ţara, pe care ruşii au numit-o „Basarabia”, cînd au cucerit-o în 1812. Majoritatea locuitorilor de la ţară a acestui mare şi bogat ţinut se numeau şi astăzi se numesc moldoveni şi ei vorbesc limba moldovenească”. Băăăăă, ce tragedie!!! Mai treci pe la liceu...
Felicitări domnule profesor ! Prin activitatea dumneavoastră treziți sentimentul patriotic al apartenentei poporului român la familia popoarelor latine !
Domnule Ion - acest "calugareanu" probabil e bot. Fermele de trolli au inceput sa va ia in seama, inseamna ca vor fi tot mai multi din astia pe viitor. Felicitari, inseamna ca sunteti tot mai recunoscut.
Lingvistul romînesc Vasile Arvinte în vestita sa monografie Romîn, romînesc, Romînia (Bucureşti, 1983. P. 38) a demonstrat: «Expresia «лимба ромыняскэ» apare în Valahia în 1838». În prima jumătate a veacului XIX!… Nici nu se putea mai devreme, pentru că nu exista cuvîntul «ромын»! Următoarele mărturii şi concluzii sînt demult, tare demult cunoscute. Primul adevăr din care decurg celelalte: «În 1812 Romînia nu exista!… Şi nu se gîndea nimeni că o «romînie» ar fi cu putinţă…» (N.Iorga, 1912). Acest adevăr încă de două ori a fost adusla cunoştinţa romînilor, comunităţii lor academiceşti şi clasei lor politice. Cel mai cunoscut şi apreciat în Europa istoric romîn Lucian Boia în 2002 amintea romînimii: «La 1800 nu exista încă nici cuvîntul «romînia»!»(Romînia ţară de frontieră a Europei). «Faţă de săracul dialect muntean, limba moldovanului este pe o treaptă superioară. Bine observat într-un moment de echilibru, graiul moldovenesc, prin moliciunea tonurilor sale, e de la sine artistic. Un Neculce, un Creangă în Muntenia sînt mai greu aşteptat… Într-un cuvînt: sevele limbii vin din Moldova» (G.Călinescu. Istoria literaturii…,1941). Băăăă, romine, deșteaptă-te, cel mai mare cărturar al rominilor Călinescu în operele sale afirmă, că muntenii au un dialect sărac, unde limba MOLDOVENEASCĂ este o treaptă superioară față de dialectul vostru și el afirmă, că sevele limbii, cică rominești, vin din Moldova. Învață bre documente originale, lucrări științifice și nu aberațiile voastre de pe Ferentari, romine. Cantemir scrie ca valahii secole la rând s-au folosit de alfabetul si ortografia limbii moldave "lingua moldavorum", "lingua MOLDAVICA", pe care el o descrie la cererea savanților Europei de la Academia din Berlin in tratatul "Descriptio Moldaviae" - la 1714, când încă nici îngerii din cer nu știau ca peste 164 de ani va apare pe harta un stat cu numele straniu - nu de Dacia, dar de "Rominia". Nici pomina in "Descriptio Moldaviae" de Rominia, romini si limba romina. În 1937 N.Iorga încă o dată amintea romînilor: „Într-adevăr, totul este diferit între aceste două ţări ‒ Moldova şi Valahia ‒ care la început nici nu se ating”. În studiul său monumental Originea romînilor (1927) vestitul lingvist român Al.Philippide conchidea: „Moldova şi Muntenia nu au legături genetice şi istorice”. În Încă în 1908 N.Iorga se străduia să-i lumineze pe romîni: „Între Prut şi Nistru se întinde ţara, pe care ruşii au numit-o „Basarabia”, cînd au cucerit-o în 1812. Majoritatea locuitorilor de la ţară a acestui mare şi bogat ţinut se numeau şi astăzi se numesc moldoveni şi ei vorbesc limba moldovenească”. Băăăăă, ce tragedie!!! Mai treci pe la liceu...
In 1983 , eu fiind ofiter ( locotenent ) in armata sovetica , lucrind cu documentele am gasit un ordin Ministrului Apararii USSR :- " О ежемесячной денежной наддбавке офицерам и прапорщикам знающим ( свободно говорот и переводит ) иностранный язык " . Eu am scris un raport ca stiu LIMBA ROMANA ( liber vorbesc si traduc ) . Peste un timp am primit si raspuns : - " Limba moldoveneasca stiintific se numeste - LIMBA ROMANA !! " . Adica pe moldoveni le tineau de prosti indepartati de stiinta si ne preda in scoli - " limba moldoveneasca " .
Domnul ION ROTARU...ar fi bine sa faceți o lecție cine sunt SLAVII, pentru că mulți nu cunosc că avem 16 popoare slavone și că asta nu e doar Rusia .,ci slavoni sunt și Bulgarii ,Ungurii, Slovenii polonezii țările Baltice Bielorușii Ucrainenii... Va rugam o lecție pe această temă
Da doamne mai multi oameni Asa care sa lamuriasca istoria noastra de unde venim noi.fiindca tineretul de azi patin stiu.asa ca trbue mai multe emesiuni de acesteea ca sa cunoasca istoriea.
Da așa a fost am trăit aceste vremuri , mamele moaște lucrau in colhoz , m-a trezeam noaptea , mama spală sau Cocia pine și dimineața pleca la lucru . Cine își mai amintește cum îți puteai cumpara o motocicleta dar mai ales mașina după ani 75 au început țăranii sași mai permită
Corect, se poate descrie cea mai mare parte a anului agricol cu termeni de origine latină: La sat ((fos)satum), conducatorului satului, om (homo) bătrân (veteranus) şi înţelept (intellectus), i se spunea domn (dominus). Teritoriul (Terra) satului numit tarina (tot de la terra), era lucrat (lucubrare) dupa principiul daco-getic al celor două ţarine alternative, prin arare (arare), semănare (seminare), culegere (colligere), adunare (adunare), legare (ligare), treierare (tribulare), vanturare (ventulare) pe arie (area), macinare (machinare) la moara (mola). Din faina sau farina (farina) se facea aluat (alleventum) sau alivenci dupa cernere (cernere) cu ciurul (cibrum). Aluatul, dupa framantare (fermentare), lua forma painii (panis) sau a plăcintelor (placenta) şi era introdus în cuptor (coctorium) sau pus pe țest (testum) pentru coacere (coquere). Pe lângă casă, se cultivau : ceapa (caepa), ridiche (radicula), varza (viridia), nap (napus), pepene (pepo), laptuca (lactuca), marar (mararium), linte (lens), mazare (mazela). Pentru animale, alaturi de fân (foenum), deci de iarbă (herba), se cultivă trifoi (trifolium).
Bravo domn Profesor! Ăștia neinformați alde Kostea mai trebuie de pus la punct, pentru ca sunt proști și mulți cu mare parere de rau. Va mulțumesc pentru munca depusă si imi prezint scuze pentru cuvântul urât folosit,este de la emoții.
Ce limbă vorbeau moldovenii mai mult de 5 veacuri dacă: 1.Despre limba moldovenească şi limba valahă de I.H.Zucker, 1831; traducere din germană de N.Iorga. 2.«Expresia «limba românească» apare în Valahia în 1838» (V.Arvinte. Român, românesc, România. Bucureşti, 1983. P. 38). Abia în prima jumătate a veacului al XIX-lea! 3. Moldava lingua, linguae moldavicae, vocabula moldavorum, moldavorum lingua, moldavis lingua, vocabula moldavis, moldavicussermo, moldavus sermonem, moldavorum litterae, moldavica lingua, moldavorum historicus la D.Cantemir. Descriptio Moldaviae. Berlin, 1716; 4. Lingua moldavorum, în Catalogus recenset linguas..., I. Alschtedt. Germania, 1628; 5. Alphabetum Moldavorum... la Edward Bernard, Catalogi librorum... Oxania (Anglia), 1697; 6. Lingua moldavorum, la J.-A.Thuanus, Histoires..., Franţa, 1591 7. Moldauische Sprasche, documentele lui P.Şchiopu, Tirol, 1591 г.; 8. L’idiome moldave în Livre historique..., 1741, Franţa; 9. Idioma moldavorum la Onufrie, misionar (Lvov,1745) 10. Moldauische Sprache la Goethe, Călătorie în Italia; 1787 11. La langue moldave la d’Hauterive. Tableau de Moldavie. Paris, 1824; 12. Moldauische Sprasche la F.Schneidawind. Nurnberg, 1832 13.Moldauischen Sprache în D.Cantemir Descriptio Moldaviae. Berlin, 1771; 14. Despre limba noastră moldoveneascăde Gr.Ureche, 1635 15. De lingua moldavorum de D.Cantemir, 1716 16. De litteris moldavorum de D.Cantemir, 1716, Dicţionare ale limbii moldoveneşti: 17. Vocabulario italiano-moldavo de Silvestro Amelio, 1719. 18. Греко-славяно-молдавско-латинский словарь de N.Milescu-Spataru, 1672; 19. Lexicon moldovenesc (Catastiful mănăstirii Galata), 1588 20. Regulamentul organic al Moldovei 1831 Ediții Letopisitile Tarii Moldovii, tom 2, Grigore Ureche, Mihail Kogălniceanu, La Cantora Foaiei Satesti, Iași, 1845 Letopisitile Tarii Moldovii, tom 3, Grigore Ureche, Mihail Kogălniceanu, La Cantora Foaiei Satesti, Iași, 1846 Letopisitile Tarii Moldovii, tom 1, Grigore Ureche, Mihail Kogălniceanu, la Cantora Foiei Satesti si Institutul Albinei Romanesti, Iași, 1852 Letopisetul Terei Moldovei: 1662-1729): de la domniea lui Istrati Dabija V.V. pîna la a treia domnie a lui Mihai Racovita V.V., Nicolai Muste, Imprimeria Natională, C. N. Rãdulescu, Bucuresci, 1874 Chronique de Moldavie depuis le mileu de XIV siècle jusqu'a l'an 1594, Gregoire Urechi, Emile Picot, Libraire de la Societe Asiatique, Paris, 1878 Noui contribuțiuni la studiul cronicilor moldovene: letopisețul lui Eustratie Logofatul și letopisețul latinesc, cronicile lui Grigore Ureche, Simion Dascălul și Misail Călugarul, Constantin Giurescu, Institutul de Arte Grafice "Carol Göbl", București, 1908 Chronique de Gligorie Ureache, I.N. Popovici, București, 1911; Mironis Costini Chronicon Terrae Moldavicae ab Aarone Principe, Miron Costin, Eugenius Barwinski, Editura Socec, Bucurestiis, 1912; Letopisetul Țării Moldovei: de la Istratie Dabija pana la domnia a doua a lui Antioh Cantemir, 1661-1705, Constantin C. Giurescu, Editura Socec, 1913 Letopisețul Țărîi Moldovei, De neamul moldovenilor, Miron Costin, Giorge Pascu, Iași, 1921; Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Ion Pillat, Editura Cartea Românească, București, 1933. Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă: (1359-1595), Miron Costin, Constantin C. Giurescu, Editura Scrisul Românesc, Craiova, ediția I, 1934, ediția a II-a, 1939; ediția a III-a 1942, ediția a IV-a, 1943. Carte ce se chiama letopiset: ce într'însa spune cursul anilor și descălecarea Țării Moldovei și viața Domnilor, Grigore Ureche Vornicul și Simion Dascalul, D. Ciurezu, Fundatia Culturala Regala Principele Carol, București, 1939 Letopisețul Țării Moldovei de la Aron Vodă încoace, Miron Costin, P.P. Panaitescu, București, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1944. Letopisețul Țării Moldovei, Cartea pentru descălecatul dintâi, Miron Costin, Ion Pillat, Editura Cartea Românească, București, 1944. Letopisetul Tarii Moldovei dela Aron Voda încoace, Miron Costin, Mitu Grosu, Editura pentru Literatura si Arta a Uniunii Scriitorilor din R. P. R., București, 1950 Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, ESPLA, București, 1955 Letopisețul Țării Moldovei, Grigore Ureche, P.P. Panaitescu, ESPLA, București, ESPLA, ediția I, 1955; ediția a II-a, 1958. Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, P.P. Panaitescu, Biblioteca Școlarului, Editura Tineretului, București, 1958 Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Editura de Stat pentru Literatura si Arta, București, 1959 Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, Editura Tineretului, București, 1960 Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Biblioteca Școlarului, Editura Tineretului, București, 1961 Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă: (1359-1595), Miron Costin, Constantin C. Giurescu, 1961 Letopisețul Țărîi Moldovei, De neamul moldovenilor, Miron Costin, P.P. Panaitescu, Editura pentru Literatură, București, 1961; Letopisețul Țărîi Moldovei, Miron Costin, P. P. Panaitescu, Gheorghe Popp, Editura Tineretului, București, 1963 Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce,Iorgu Iordan, Editura pentru Literatură, București, 1963; Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Liviu Onu, Editura Științifică, București, 1967 Letopisețul Țărîi Moldovei, De neamul moldovenilor, Miron Costin, Liviu Onu, Editura Științifică, București, 1967 Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, P.P. Panaitescu, Gheorghe Popp, Colecția Lyceum, Editura Tineretului, București, 1967 Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, George Muntean, Editura Tineretului, București, 1968 Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, George Muntean, Editura Tineretului, București, 1972 Letopisețul Țărîi Moldovei, Miron Costin, Magdalena Popescu, Editura Minerva, 1975 Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Mircea Scarlat, Editura Minerva, 1978 Letopisețul Țărîi Moldovei: De neamul moldovenilor, Miron Costin, P. P. Panaitescu, Editura Minerva, București, 1979 Letopisețul Țării Moldovei ; precedat de, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Ion Dianu, Editura Albatros, București, 1984 Letopisețul Țării Moldovei, Ion Neculce, Editura Minerva, București, 1986; Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă, Simion Dascălul, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1989 Scrieri: Letopisețul Moldovei de la zidirea lumii și pînă la 1601. Letopisețul Țării Moldovei 1709-1711, Nicolae Costin, Svetlana Korolevschi, Editura Hyperion, Craiova, 1990 Băăăă, arată aici statalitatea, drapelul de luptă, stema, moneta, armata, limba, istoria, literatura, cultura Oltului, Munteniei, Ardealului, Maramureșului, Banatului si Dobrogei pînă în sec.20 Nimeni nu a avut nimic, toți au fost cosmos, vid, și colonii ale turcilor, ungurilor, bulgarilor, sîrbilor și tătarilor. Au avut doar moldovenii și voi ați furat toți de la ei cît ați putut, unde ați rupt teritoriu, unde istorie, unde limba, poezii și cîntece, și acum o faceți, cică pe fruncea Europei, cu datorii de 180 mlrd, care vor fi întoarse doar cu rinichii copiilor voștri, mai mergi la liceu, tractoristule...
Analfabetule mananci rahat rusnac cu găleata. Minciuna ruseasca a mucegait de mult ca imperiul bolsevic ocupant putrezit in 1991. Principatul Moldovei a fost fondat in 1359 de Dragoș Bogdan romani din Maramures ca principat romanesc și NU era colonie ruseasca atunci rusia era un grajd in jurul moscovei. La început se numea Bogdania și mai târziu in acte oficiale ale cancelariei domnești Moldova era numită și MoldoVlahia adică celălalt principat romanesc. Nu confunda cu RMolotova urmasa rssm creatura stalinista inventata la moscova de OCUPANTII rusnaci care au furat în 1940/44 jumătatea dintre Prut și Nistru a Moldovei din cadrul Romaniei urmare a pactului criminal ribbentrop molotov nul absolut. Așa a fost inventata și creatura ruseasca Germania de Est RDG 45 de ani pana la Reunificarea Germaniei 1990. Pentru detalii suplimentare ia de aici de la Facultatea de Istorie din cadrul USM ruclips.net/video/wmD74vn4BSI/видео.htmlsi=WwTg4fAVgltp9sAj
@@VictorGrigor-n7n Băăăă, nu visa cai verzi pe pereți, romine!!! Nu a existat nici un Dragoș în istoria Moldovei, numai brașoave din voi, citiți documentele istorice originale și nu bancurile născocite pe Dîmbovița!!! Bogdan a vorbit slavona veche, soră cu limba sîrbilor, coborîți din copaci, vine omătul!!!
Lumea Este dusa in eruoare va spun de ce. Inca la scolico ruse SE invatati istoriea mincinosilor. Ar trebuit sa o scrieti Dumnevoastre istoriea adevarata, Domnul profesor cu mult respect.
Da kостя nu știe de Беловежская Пуща.Care in 1991 Moldova a fost acîta oara sfâșiată rupta,hartuita cu toate uzinele,fabricile,școlile cremlinesti. Trunkhul костя nu perde curajul mergem spre bine
Ferească Dumnezeu ca Moldova să devină DEPENDENTĂ DE SUS.Vă gândiți ce vă doriți¿??😂😂😂Nu vă e bine ca INDEPENDENȚI???SAU POATE REUNIȚI LA PATRIA MAMĂ????❤❤❤
Imperiul Roman a platit la daci 19 ani un fel de contribut.Anume Donetiean dupa ce la omotrit pe frate sau a preluat puterea de unul singur,a pierdut primul razboi cu dacii,al doilea razboi aproape la cistigat,dar nimeni nu stie de ce si cum a ingenuncheat la daci si lea platit 19 ani,aur,argint ecetera.Cind Traian de origine spaniola vine la putere,pregateste timp de 4 ani ,face poduri sa cucereadca Daciea.Motivul doi factori..1.Rusine ca imperiu le platea dijma,bir..si2.Dacii au napustit intro regiune decinuta de romani si lau ucis pe comendantul roman ,care detinea regiunea ,il chema Corneliu Fucus...asta o gasitin.Oxford.Toronto.Germaniea.Romaniea. s.m.a.tari.
Plug NU e de la slavi, acest cuvânt era înainte de slavi... altfel ar însemna ca englezii au acest cuvânt ce înseamnă a înfinge, a introduce, plug... tot de la slavi și e IMPOSIBIL și apoi sa fim serioși celelalte popoare cu ce arau pana la apariția slabji lor ? Gorge în franceza înseamnă vale (frumoasă) dar în engleza exista asa cuvânt... gorgeos = splendid, mirific, deosebit.... dol, înseamnă tocit, munte tocit = deal... . tall = înalt, înălțime,,,...... grebla NU e slavon, bulgăresc căci exista.grabb in engleza și înseamnă a apuca, a insfaca (repede) ..grabb it...
@ppn194 uiți ca dacii și getii erau și agricultori și ca înainte de slavi pe la noi au trecut și populații germanice apoi huni apoi avari și slabji cam pe la 535 AD....
@ppn194 de unde avem noi cuvinte care sună very english dacă nu din baza celtica +latina+germanica...? Ce sunt englezii de azi dacă nu un mix dintre triburile celtice +latini+germani...?
D-le profesor , dar la 1940 nu erau moldoveni în Basarabia sau foarte puțini, preponderent erau Ucrainieni. Uite pe ce bază a cerut Stalin Basarabia de la România în 1940: „În anul 1918 România folosindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei a desfăcut de la Uniunea Sovietică (Rusia) o parte din teritoriul ei, Basarabia, călcând prin aceasta unitatea seculară a Basarabiei, populată în principal cu ucraineni, cu Republica sovietică ucraineană.” De unde or fi apărut moldovenii acolo după 1940 așa de mulți, încât sovieticii au făcut o republică sovietică moldovenească ? «В 1918 году Румыния, воспользовавшись военной слабостью России, отделила часть своей территории, Бессарабию, от Советского Союза (России), нарушив тем самым светское единство Бессарабии, населенной преимущественно украинцами, с Украинской Советской Республикой». Откуда там могли появиться молдаване после 1940 года в таком большом количестве, что Советы создали Молдавскую Советскую Республику?
Slavona nu e bulgara veche. Slovona ar fi o latină clasică pt limbile slave, dar bulgara de azi s-a îndepărtat cel mai mult de slavonă. Gorni Jiu și Dolni jiu, sus și jos, corect, dar Jiu este o denumire geto-dacă ! Și pe lângă astea, Dâmbovița, mai e și Prahova, Bistrița.
Gorge în franceza tot de la slavi,... grabb, plug, crak, trunk, bark-barca, chop, cut, pit it, (în) crop it, catza=cât h, uda,.... cos, din engleza tot de la slavi...!
@@ppn194 Slavona ( sau Limba slavă veche) s-a dezvoltat incepand cu secolul VII in peninsula Balcanica in urma separarii prin migratie a slavilor de sud din corpul comun al popoarelor slave. A fost standardizata de catre Chiril si Metodiu ( slavi din Macedonia) in secolul IX si a fost folosita de acestia in eforturile lor de evanghelizare a slavilor din Moravia si Panonia. A fost folosita ca limba a bisericii si a avut in acest sens un rol similar pentru popoarele ortodoxe din estul Europei cu latina pentru popoarele catolice. Slavona a reprezentat prima forma cunoscuta a limbii bulgare. Slavona are caracteristici care se regasesc in limbile bulgara si macedoneana ( in masura in care macedoneana poate fi vazuta ca limba separata si nu un dialect bulgar) dar nu se regasesc in limba serbo-croata , asa ca - fie ca noua ne place sau nu - poate fi considerata bulgara veche. Evident ca sunt pareri diferite in acest domeniu. Lingvistii si istoricii romani nu denumesc niciodata slavona bulgara veche. Cred insa ca nu este bine ca nationalismul sa inlocuiasca argumentele stiintifice. Despre limba daca , limba geta sau presupusa limba geto-daca nu se stie aproape nimic, asa ca orice discutie este de prisos.
@@Seinean Mi se face rîu de câte tâmpenii spui. Te=-ai căcat pe toată știința și repeți multe aiureli bulgaro-rtusești. Slavona bisericească, asta e. Limba de cult , cea mai veche formă de limbă slavă din zona Balcanilo Grecia - Bulgaria de azi surprinsă în scris. SAlavona bisericească nu e bulgara veche, pentru cpă latina nu e italiana veche. Limbile slave erau încă ușor mutual inteligibile în sec. al XII-lea. Ceea ce a devenit azi bulgara, este cea mai divergentă limbă slavă față de slavona bisericească (ai habar de ce ?). Această transformare și divergere s-a produs în sec. XIII și XIV, semne apăruseră mai înainte. Chiril și Metodiu nu se știe dacă erau slavi sau greci, dar baștina lor era în zona Salonicului. Limbile slave de sud s-au simplificat foarte multe față de slavona bisericească și cele vestice și răsăritene, care au păstrat declinări cu câte 7 cazuri rămânând sintetice, față de cele sud-slave , care au căpătat un caracter preponderent analitic. Limbile slave sunt în continuare mai mult sau mai puți mutial inteligibile, incomprabail mai mult decât cele neoltine, tocmai pt că diferențierea a început foarte tțrziu față de limbile neorlatine sau germanice. Limbile vest slavice ceha, slovaca și polona sunt f mutial inteligibile, ami ușor decât două dialecte germane sau elvețiene, adesea și decât româna și aromâna. Nu te mai bpăga să vorbești despre șimbi slave dacă nu cunoști o IOTĂ din vreo limbă slavă.
Opa, ne(stimat) domn bot. Mai, daca faceti accounturi false - macar luati in calcul faptul ca sufixul dupa nickname de pe youtube se aloca cu cifre si caractere latine. Agramati chiar si pe internet :(
Mulțumesc pentru lumina care o aduceți la mințile otrăvite cu minciuna ocupantului!!! Respect mare domnul Rotaru !!!
Мне 70 лет и не могу забыть как работали наши родители с ночи до ночи., а также пустые магазины, а очередь за пачку сливочное масло..
Домнул Ротару спасибо за информацию правдивую.
Bravo Domnului Profesor!
Patriot Mare vă iubim ❤
Alde Calugareanu plina Moldova, de asta si traim așa cum traim. Tare-s de întunecati la minte.
Jos pălăria domnule profesor.Continuati.
@@Vieru-yx9bq analfabetule, mana pe carte nescrisa la moscova de fostii ocupanti rusnaci. De la Carpați la Nistru TOTI moldovenii sunt romani la ei acasa Moldova intreaga este Romania la fel ca Transilvania Muntenia ruclips.net/user/shortsMVxpoSJo_Zs?si=GvtCCykmX6M7jlVJ
Domnul profesör sunt nascuta ın anul 1972,şi eu fiind copil munceam cu parintii la praşit popuşoii şi la culesul poamei,sunt de la sudul Moldovei,unde se practica viticultura,,ce povestiti dumneavoastra se aseamana cu copilaria mea şi a fratilor mei,la noi ın sat se pastra groapa ceia mare cu otravuri,era descısa,ca tractoarele se ıncarcau cu otrava şi stropiau viile care se afla in jurul satului,,toti barbatii care au muncit acolo au trait pina la vırsta de 47-50 ani,au murit aproape toti cu diagnozul çeroza,tata meu a murıt la vırsta de 47 ani,posturıle dın sat nu le tıneau moldoveni erau totı aproape de orijine rusa,aveam fabrica de vinuri şi clar,ca porcılor ke placea vinul şi faceau bani mari,cu mare trıstete imi ardıç aminte de acele timpuri!
Respect Dn-lui Rotaru!!!
Asta este o lectie pentru toti dobitocii care scriu prosti....
Noi toti suntem Romani cu grai Moldovenesc...Domnului profesor multumiri mari pentru o lectie buna de istorie!!!
Lingvistul romînesc Vasile Arvinte în vestita sa monografie Romîn, romînesc, Romînia (Bucureşti, 1983. P. 38) a demonstrat: «Expresia «лимба ромыняскэ» apare în Valahia în 1838». În prima jumătate a veacului XIX!… Nici nu se putea mai devreme, pentru că nu exista cuvîntul «ромын»!
Următoarele mărturii şi concluzii sînt demult, tare demult cunoscute. Primul adevăr din care decurg celelalte: «În 1812 Romînia nu exista!… Şi nu se gîndea nimeni că o «romînie» ar fi cu putinţă…» (N.Iorga, 1912).
Acest adevăr încă de două ori a fost adusla cunoştinţa romînilor, comunităţii lor academiceşti şi clasei lor politice. Cel mai cunoscut şi apreciat în Europa istoric romîn Lucian Boia în 2002 amintea romînimii: «La 1800 nu exista încă nici cuvîntul «romînia»!»(Romînia ţară de frontieră a Europei).
«Faţă de săracul dialect muntean, limba moldovanului este pe o treaptă superioară. Bine observat într-un moment de echilibru, graiul moldovenesc, prin moliciunea tonurilor sale, e de la sine artistic. Un Neculce, un Creangă în Muntenia sînt mai greu aşteptat… Într-un cuvînt: sevele limbii vin din Moldova» (G.Călinescu. Istoria literaturii…,1941).
Băăăă, romine, deșteaptă-te, cel mai mare cărturar al rominilor Călinescu în operele sale afirmă, că muntenii au un dialect sărac, unde limba MOLDOVENEASCĂ este o treaptă superioară față de dialectul vostru și el afirmă, că sevele limbii, cică rominești, vin din Moldova.
Învață bre documente originale, lucrări științifice și nu aberațiile voastre de pe Ferentari, romine.
Cantemir scrie ca valahii secole la rând s-au folosit de alfabetul si ortografia limbii moldave "lingua moldavorum", "lingua MOLDAVICA", pe care el o descrie la cererea savanților Europei de la Academia din Berlin in tratatul "Descriptio Moldaviae" - la 1714, când încă nici îngerii din cer nu știau ca peste 164 de ani va apare pe harta un stat cu numele straniu - nu de Dacia, dar de "Rominia". Nici pomina in "Descriptio Moldaviae" de Rominia, romini si limba romina.
În 1937 N.Iorga încă o dată amintea romînilor: „Într-adevăr, totul este diferit între aceste două ţări ‒ Moldova şi Valahia ‒ care la început nici nu se ating”.
În studiul său monumental Originea romînilor (1927) vestitul lingvist român Al.Philippide conchidea: „Moldova şi Muntenia nu au legături genetice şi istorice”. În Încă în 1908 N.Iorga se străduia să-i lumineze pe romîni: „Între Prut şi Nistru se întinde ţara, pe care ruşii au numit-o „Basarabia”, cînd au cucerit-o în 1812. Majoritatea locuitorilor de la ţară a acestui mare şi bogat ţinut se numeau şi astăzi se numesc moldoveni şi ei vorbesc limba moldovenească”.
Băăăăă, ce tragedie!!!
Mai treci pe la liceu...
Toata consideratia mea, d.Profesor! Continuati lectiile,sunt necesare pentru repetenti...
MULT RESPECT DOMNULE PROFESOR .VĂ DORESC MULTĂ SĂNĂTATE. ❤❤❤
Bravo d.Profesor,sunteti valoare.
Bunul Dumnezeu sa va trimita sanatate SI sa spuneti adevarul
Vă mulțumesc d. profesor si pentru aceasta lectie de istorie!!!
Felicitări pentru așa o lecție de istorie
Bravo Domnul,sunteti un domn care va respect!🇲🇩🇲🇩🇲🇩🇲🇩
Istoric român. Lucian Boia.
Moldova nu este România!!!
ruclips.net/video/8GXFAqYqy5w/видео.html
Felicitari Domnule Rotaru pentru ca aratati istoria asa cum a fost ea in realitate, si asta contribuie enorm si ne apropie de *REINTREGIREA POPORULUI ROMÂN* care se va face mai curand decat spera unii!
Foarte interesanta lectie! Va multumesc🎉🎉🎉
Frumoasă lecția de istorie
Lingvistul romînesc Vasile Arvinte în vestita sa monografie Romîn, romînesc, Romînia (Bucureşti, 1983. P. 38) a demonstrat: «Expresia «лимба ромыняскэ» apare în Valahia în 1838». În prima jumătate a veacului XIX!… Nici nu se putea mai devreme, pentru că nu exista cuvîntul «ромын»!
Următoarele mărturii şi concluzii sînt demult, tare demult cunoscute. Primul adevăr din care decurg celelalte: «În 1812 Romînia nu exista!… Şi nu se gîndea nimeni că o «romînie» ar fi cu putinţă…» (N.Iorga, 1912).
Acest adevăr încă de două ori a fost adusla cunoştinţa romînilor, comunităţii lor academiceşti şi clasei lor politice. Cel mai cunoscut şi apreciat în Europa istoric romîn Lucian Boia în 2002 amintea romînimii: «La 1800 nu exista încă nici cuvîntul «romînia»!»(Romînia ţară de frontieră a Europei).
«Faţă de săracul dialect muntean, limba moldovanului este pe o treaptă superioară. Bine observat într-un moment de echilibru, graiul moldovenesc, prin moliciunea tonurilor sale, e de la sine artistic. Un Neculce, un Creangă în Muntenia sînt mai greu aşteptat… Într-un cuvînt: sevele limbii vin din Moldova» (G.Călinescu. Istoria literaturii…,1941).
Băăăă, romine, deșteaptă-te, cel mai mare cărturar al rominilor Călinescu în operele sale afirmă, că muntenii au un dialect sărac, unde limba MOLDOVENEASCĂ este o treaptă superioară față de dialectul vostru și el afirmă, că sevele limbii, cică rominești, vin din Moldova.
Învață bre documente originale, lucrări științifice și nu aberațiile voastre de pe Ferentari, romine.
Cantemir scrie ca valahii secole la rând s-au folosit de alfabetul si ortografia limbii moldave "lingua moldavorum", "lingua MOLDAVICA", pe care el o descrie la cererea savanților Europei de la Academia din Berlin in tratatul "Descriptio Moldaviae" - la 1714, când încă nici îngerii din cer nu știau ca peste 164 de ani va apare pe harta un stat cu numele straniu - nu de Dacia, dar de "Rominia". Nici pomina in "Descriptio Moldaviae" de Rominia, romini si limba romina.
În 1937 N.Iorga încă o dată amintea romînilor: „Într-adevăr, totul este diferit între aceste două ţări ‒ Moldova şi Valahia ‒ care la început nici nu se ating”.
În studiul său monumental Originea romînilor (1927) vestitul lingvist român Al.Philippide conchidea: „Moldova şi Muntenia nu au legături genetice şi istorice”. În Încă în 1908 N.Iorga se străduia să-i lumineze pe romîni: „Între Prut şi Nistru se întinde ţara, pe care ruşii au numit-o „Basarabia”, cînd au cucerit-o în 1812. Majoritatea locuitorilor de la ţară a acestui mare şi bogat ţinut se numeau şi astăzi se numesc moldoveni şi ei vorbesc limba moldovenească”.
Băăăăă, ce tragedie!!!
Mai treci pe la liceu...
BRAVO dom profesor
Istoric român. Lucian Boia.
Moldova nu este România!!!
ruclips.net/video/8GXFAqYqy5w/видео.html
Foarte interesant și informativ! Pentru cel ce re să știe adevărul!
Felicitări pentru adevăr spus 🎉🎉🎉
Bravo domn Ion,multa sănătate.
Respect,domnule profesor Ion Rotaru❤❤❤.
Felicitări domnule profesor ! Prin activitatea dumneavoastră treziți sentimentul patriotic al apartenentei poporului român la familia popoarelor latine !
Domnule Ion - acest "calugareanu" probabil e bot. Fermele de trolli au inceput sa va ia in seama, inseamna ca vor fi tot mai multi din astia pe viitor. Felicitari, inseamna ca sunteti tot mai recunoscut.
Lingvistul romînesc Vasile Arvinte în vestita sa monografie Romîn, romînesc, Romînia (Bucureşti, 1983. P. 38) a demonstrat: «Expresia «лимба ромыняскэ» apare în Valahia în 1838». În prima jumătate a veacului XIX!… Nici nu se putea mai devreme, pentru că nu exista cuvîntul «ромын»!
Următoarele mărturii şi concluzii sînt demult, tare demult cunoscute. Primul adevăr din care decurg celelalte: «În 1812 Romînia nu exista!… Şi nu se gîndea nimeni că o «romînie» ar fi cu putinţă…» (N.Iorga, 1912).
Acest adevăr încă de două ori a fost adusla cunoştinţa romînilor, comunităţii lor academiceşti şi clasei lor politice. Cel mai cunoscut şi apreciat în Europa istoric romîn Lucian Boia în 2002 amintea romînimii: «La 1800 nu exista încă nici cuvîntul «romînia»!»(Romînia ţară de frontieră a Europei).
«Faţă de săracul dialect muntean, limba moldovanului este pe o treaptă superioară. Bine observat într-un moment de echilibru, graiul moldovenesc, prin moliciunea tonurilor sale, e de la sine artistic. Un Neculce, un Creangă în Muntenia sînt mai greu aşteptat… Într-un cuvînt: sevele limbii vin din Moldova» (G.Călinescu. Istoria literaturii…,1941).
Băăăă, romine, deșteaptă-te, cel mai mare cărturar al rominilor Călinescu în operele sale afirmă, că muntenii au un dialect sărac, unde limba MOLDOVENEASCĂ este o treaptă superioară față de dialectul vostru și el afirmă, că sevele limbii, cică rominești, vin din Moldova.
Învață bre documente originale, lucrări științifice și nu aberațiile voastre de pe Ferentari, romine.
Cantemir scrie ca valahii secole la rând s-au folosit de alfabetul si ortografia limbii moldave "lingua moldavorum", "lingua MOLDAVICA", pe care el o descrie la cererea savanților Europei de la Academia din Berlin in tratatul "Descriptio Moldaviae" - la 1714, când încă nici îngerii din cer nu știau ca peste 164 de ani va apare pe harta un stat cu numele straniu - nu de Dacia, dar de "Rominia". Nici pomina in "Descriptio Moldaviae" de Rominia, romini si limba romina.
În 1937 N.Iorga încă o dată amintea romînilor: „Într-adevăr, totul este diferit între aceste două ţări ‒ Moldova şi Valahia ‒ care la început nici nu se ating”.
În studiul său monumental Originea romînilor (1927) vestitul lingvist român Al.Philippide conchidea: „Moldova şi Muntenia nu au legături genetice şi istorice”. În Încă în 1908 N.Iorga se străduia să-i lumineze pe romîni: „Între Prut şi Nistru se întinde ţara, pe care ruşii au numit-o „Basarabia”, cînd au cucerit-o în 1812. Majoritatea locuitorilor de la ţară a acestui mare şi bogat ţinut se numeau şi astăzi se numesc moldoveni şi ei vorbesc limba moldovenească”.
Băăăăă, ce tragedie!!!
Mai treci pe la liceu...
Se poate sa fie un bot,dar raspunsul este valabil pentru foarte multi calugareni.
Respect domnule profesor.
👍
In 1983 , eu fiind ofiter ( locotenent ) in armata sovetica , lucrind cu documentele am gasit un ordin Ministrului Apararii USSR :- " О ежемесячной денежной наддбавке офицерам и прапорщикам знающим ( свободно говорот и переводит ) иностранный язык " . Eu am scris un raport ca stiu LIMBA ROMANA ( liber vorbesc si traduc ) . Peste un timp am primit si raspuns : - " Limba moldoveneasca stiintific se numeste - LIMBA ROMANA !! " . Adica pe moldoveni le tineau de prosti indepartati de stiinta si ne preda in scoli - " limba moldoveneasca " .
Nu i ținea nimeni de proști, a fost ordin direct de la kazarul Stalin
Interesant, mulțumesc pt împărtășire!
Domnul ION ROTARU...ar fi bine sa faceți o lecție cine sunt SLAVII, pentru că mulți nu cunosc că avem 16 popoare slavone și că asta nu e doar Rusia .,ci slavoni sunt și Bulgarii ,Ungurii, Slovenii polonezii țările Baltice Bielorușii Ucrainenii... Va rugam o lecție pe această temă
Da doamne mai multi oameni Asa care sa lamuriasca istoria noastra de unde venim noi.fiindca tineretul de azi patin stiu.asa ca trbue mai multe emesiuni de acesteea ca sa cunoasca istoriea.
Au apărut și trolii...
👍👍💯💯♥️
Da așa a fost am trăit aceste vremuri , mamele moaște lucrau in colhoz , m-a trezeam noaptea , mama spală sau Cocia pine și dimineața pleca la lucru . Cine își mai amintește cum îți puteai cumpara o motocicleta dar mai ales mașina după ani 75 au început țăranii sași mai permită
Corect, se poate descrie cea mai mare parte a anului agricol cu termeni de origine latină:
La sat ((fos)satum), conducatorului satului, om (homo) bătrân (veteranus) şi înţelept (intellectus), i se spunea domn (dominus). Teritoriul (Terra) satului numit tarina (tot de la terra), era lucrat (lucubrare) dupa principiul daco-getic al celor două ţarine alternative, prin arare (arare), semănare (seminare), culegere (colligere), adunare (adunare), legare (ligare), treierare (tribulare), vanturare (ventulare) pe arie (area), macinare (machinare) la moara (mola). Din faina sau farina (farina) se facea aluat (alleventum) sau alivenci dupa cernere (cernere) cu ciurul (cibrum). Aluatul, dupa framantare (fermentare), lua forma painii (panis) sau a plăcintelor (placenta) şi era introdus în cuptor (coctorium) sau pus pe țest (testum) pentru coacere (coquere). Pe lângă casă, se cultivau : ceapa (caepa), ridiche (radicula), varza (viridia), nap (napus), pepene (pepo), laptuca (lactuca), marar (mararium), linte (lens), mazare (mazela). Pentru animale, alaturi de fân (foenum), deci de iarbă (herba), se cultivă trifoi (trifolium).
Bravo domn Profesor! Ăștia neinformați alde Kostea mai trebuie de pus la punct, pentru ca sunt proști și mulți cu mare parere de rau. Va mulțumesc pentru munca depusă si imi prezint scuze pentru cuvântul urât folosit,este de la emoții.
Sunt curioasă să aflu cine e acest Călugăreanu? Merită el atenția și timpul domnului Rotaru?
Ce limbă vorbeau moldovenii mai mult de 5 veacuri dacă:
1.Despre limba moldovenească şi limba valahă de I.H.Zucker, 1831; traducere din germană de N.Iorga.
2.«Expresia «limba românească» apare în Valahia în 1838» (V.Arvinte. Român, românesc, România. Bucureşti, 1983. P. 38). Abia în prima jumătate a veacului al XIX-lea!
3. Moldava lingua, linguae moldavicae, vocabula moldavorum, moldavorum lingua, moldavis lingua, vocabula moldavis, moldavicussermo, moldavus sermonem, moldavorum litterae, moldavica lingua, moldavorum historicus la D.Cantemir. Descriptio Moldaviae. Berlin, 1716;
4. Lingua moldavorum, în Catalogus recenset linguas..., I. Alschtedt. Germania, 1628;
5. Alphabetum Moldavorum... la Edward Bernard, Catalogi librorum... Oxania (Anglia), 1697;
6. Lingua moldavorum, la J.-A.Thuanus, Histoires..., Franţa, 1591
7. Moldauische Sprasche, documentele lui P.Şchiopu, Tirol, 1591 г.;
8. L’idiome moldave în Livre historique..., 1741, Franţa;
9. Idioma moldavorum la Onufrie, misionar (Lvov,1745)
10. Moldauische Sprache la Goethe, Călătorie în Italia; 1787
11. La langue moldave la d’Hauterive. Tableau de Moldavie. Paris, 1824;
12. Moldauische Sprasche la F.Schneidawind. Nurnberg, 1832
13.Moldauischen Sprache în D.Cantemir Descriptio Moldaviae. Berlin, 1771;
14. Despre limba noastră moldoveneascăde Gr.Ureche, 1635
15. De lingua moldavorum de D.Cantemir, 1716
16. De litteris moldavorum de D.Cantemir, 1716,
Dicţionare ale limbii moldoveneşti:
17. Vocabulario italiano-moldavo de Silvestro Amelio, 1719.
18. Греко-славяно-молдавско-латинский словарь de N.Milescu-Spataru, 1672;
19. Lexicon moldovenesc (Catastiful mănăstirii Galata), 1588
20. Regulamentul organic al Moldovei 1831
Ediții
Letopisitile Tarii Moldovii, tom 2, Grigore Ureche, Mihail Kogălniceanu, La Cantora Foaiei Satesti, Iași, 1845
Letopisitile Tarii Moldovii, tom 3, Grigore Ureche, Mihail Kogălniceanu, La Cantora Foaiei Satesti, Iași, 1846
Letopisitile Tarii Moldovii, tom 1, Grigore Ureche, Mihail Kogălniceanu, la Cantora Foiei Satesti si Institutul Albinei Romanesti, Iași, 1852
Letopisetul Terei Moldovei: 1662-1729): de la domniea lui Istrati Dabija V.V. pîna la a treia domnie a lui Mihai Racovita V.V., Nicolai Muste, Imprimeria Natională, C. N. Rãdulescu, Bucuresci, 1874
Chronique de Moldavie depuis le mileu de XIV siècle jusqu'a l'an 1594, Gregoire Urechi, Emile Picot, Libraire de la Societe Asiatique, Paris, 1878
Noui contribuțiuni la studiul cronicilor moldovene: letopisețul lui Eustratie Logofatul și letopisețul latinesc, cronicile lui Grigore Ureche, Simion Dascălul și Misail Călugarul, Constantin Giurescu, Institutul de Arte Grafice "Carol Göbl", București, 1908
Chronique de Gligorie Ureache, I.N. Popovici, București, 1911;
Mironis Costini Chronicon Terrae Moldavicae ab Aarone Principe, Miron Costin, Eugenius Barwinski, Editura Socec, Bucurestiis, 1912;
Letopisetul Țării Moldovei: de la Istratie Dabija pana la domnia a doua a lui Antioh Cantemir, 1661-1705, Constantin C. Giurescu, Editura Socec, 1913
Letopisețul Țărîi Moldovei, De neamul moldovenilor, Miron Costin, Giorge Pascu, Iași, 1921;
Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Ion Pillat, Editura Cartea Românească, București, 1933.
Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă: (1359-1595), Miron Costin, Constantin C. Giurescu, Editura Scrisul Românesc, Craiova, ediția I, 1934, ediția a II-a, 1939; ediția a III-a 1942, ediția a IV-a, 1943.
Carte ce se chiama letopiset: ce într'însa spune cursul anilor și descălecarea Țării Moldovei și viața Domnilor, Grigore Ureche Vornicul și Simion Dascalul, D. Ciurezu, Fundatia Culturala Regala Principele Carol, București, 1939
Letopisețul Țării Moldovei de la Aron Vodă încoace, Miron Costin, P.P. Panaitescu, București, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1944.
Letopisețul Țării Moldovei, Cartea pentru descălecatul dintâi, Miron Costin, Ion Pillat, Editura Cartea Românească, București, 1944.
Letopisetul Tarii Moldovei dela Aron Voda încoace, Miron Costin, Mitu Grosu, Editura pentru Literatura si Arta a Uniunii Scriitorilor din R. P. R., București, 1950
Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, ESPLA, București, 1955
Letopisețul Țării Moldovei, Grigore Ureche, P.P. Panaitescu, ESPLA, București, ESPLA, ediția I, 1955; ediția a II-a, 1958.
Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, P.P. Panaitescu, Biblioteca Școlarului, Editura Tineretului, București, 1958
Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Editura de Stat pentru Literatura si Arta, București, 1959
Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, Editura Tineretului, București, 1960
Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Biblioteca Școlarului, Editura Tineretului, București, 1961
Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă: (1359-1595), Miron Costin, Constantin C. Giurescu, 1961
Letopisețul Țărîi Moldovei, De neamul moldovenilor, Miron Costin, P.P. Panaitescu, Editura pentru Literatură, București, 1961;
Letopisețul Țărîi Moldovei, Miron Costin, P. P. Panaitescu, Gheorghe Popp, Editura Tineretului, București, 1963
Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce,Iorgu Iordan, Editura pentru Literatură, București, 1963;
Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Liviu Onu, Editura Științifică, București, 1967
Letopisețul Țărîi Moldovei, De neamul moldovenilor, Miron Costin, Liviu Onu, Editura Științifică, București, 1967
Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, P.P. Panaitescu, Gheorghe Popp, Colecția Lyceum, Editura Tineretului, București, 1967
Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, George Muntean, Editura Tineretului, București, 1968
Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, George Muntean, Editura Tineretului, București, 1972
Letopisețul Țărîi Moldovei, Miron Costin, Magdalena Popescu, Editura Minerva, 1975
Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Mircea Scarlat, Editura Minerva, 1978
Letopisețul Țărîi Moldovei: De neamul moldovenilor, Miron Costin, P. P. Panaitescu, Editura Minerva, București, 1979
Letopisețul Țării Moldovei ; precedat de, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Ion Dianu, Editura Albatros, București, 1984
Letopisețul Țării Moldovei, Ion Neculce, Editura Minerva, București, 1986;
Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă, Simion Dascălul, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1989
Scrieri: Letopisețul Moldovei de la zidirea lumii și pînă la 1601. Letopisețul Țării Moldovei 1709-1711, Nicolae Costin, Svetlana Korolevschi, Editura Hyperion, Craiova, 1990
Băăăă, arată aici statalitatea, drapelul de luptă, stema, moneta, armata, limba, istoria, literatura, cultura Oltului, Munteniei, Ardealului, Maramureșului, Banatului si Dobrogei pînă în sec.20
Nimeni nu a avut nimic, toți au fost cosmos, vid, și colonii ale turcilor, ungurilor, bulgarilor, sîrbilor și tătarilor.
Au avut doar moldovenii și voi ați furat toți de la ei cît ați putut, unde ați rupt teritoriu, unde istorie, unde limba, poezii și cîntece, și acum o faceți, cică pe fruncea Europei, cu datorii de 180 mlrd, care vor fi întoarse doar cu rinichii copiilor voștri, mai mergi la liceu, tractoristule...
Analfabetule mananci rahat rusnac cu găleata. Minciuna ruseasca a mucegait de mult ca imperiul bolsevic ocupant putrezit in 1991. Principatul Moldovei a fost fondat in 1359 de Dragoș Bogdan romani din Maramures ca principat romanesc și NU era colonie ruseasca atunci rusia era un grajd in jurul moscovei. La început se numea Bogdania și mai târziu in acte oficiale ale cancelariei domnești Moldova era numită și MoldoVlahia adică celălalt principat romanesc. Nu confunda cu RMolotova urmasa rssm creatura stalinista inventata la moscova de OCUPANTII rusnaci care au furat în 1940/44 jumătatea dintre Prut și Nistru a Moldovei din cadrul Romaniei urmare a pactului criminal ribbentrop molotov nul absolut. Așa a fost inventata și creatura ruseasca Germania de Est RDG 45 de ani pana la Reunificarea Germaniei 1990. Pentru detalii suplimentare ia de aici de la Facultatea de Istorie din cadrul USM ruclips.net/video/wmD74vn4BSI/видео.htmlsi=WwTg4fAVgltp9sAj
@@VictorGrigor-n7n
Băăăă, nu visa cai verzi pe pereți, romine!!!
Nu a existat nici un Dragoș în istoria Moldovei, numai brașoave din voi, citiți documentele istorice originale și nu bancurile născocite pe Dîmbovița!!!
Bogdan a vorbit slavona veche, soră cu limba sîrbilor, coborîți din copaci, vine omătul!!!
👍👍👍👍👍👍
Limba Română sa format cu cel puțin 10000 ani.
Lumea Este dusa in eruoare va spun de ce.
Inca la scolico ruse SE invatati istoriea mincinosilor.
Ar trebuit sa o scrieti Dumnevoastre istoriea adevarata, Domnul profesor cu mult respect.
Trimitetil la manastire pe acest Călugăre.
Da kостя nu știe de Беловежская Пуща.Care in 1991 Moldova a fost acîta oara sfâșiată rupta,hartuita cu toate uzinele,fabricile,școlile cremlinesti. Trunkhul костя nu perde curajul mergem spre bine
Ferească Dumnezeu ca Moldova să devină DEPENDENTĂ DE SUS.Vă gândiți ce vă doriți¿??😂😂😂Nu vă e bine ca INDEPENDENȚI???SAU POATE REUNIȚI LA PATRIA MAMĂ????❤❤❤
De ce tii mila omule.?
Sereoja visează, lui să-i fie milă de cetățenii ruși, trăiesc in dictatură, și sunt impuși de a merge la război, murind ca muștele.
Visează Serghei.. o fi fiind murdărie pro-rusă ..
Imperiul Roman a platit la daci 19 ani un fel de contribut.Anume Donetiean dupa ce la omotrit pe frate sau a preluat puterea de unul singur,a pierdut primul razboi cu dacii,al doilea razboi aproape la cistigat,dar nimeni nu stie de ce si cum a ingenuncheat la daci si lea platit 19 ani,aur,argint ecetera.Cind Traian de origine spaniola vine la putere,pregateste timp de 4 ani ,face poduri sa cucereadca Daciea.Motivul doi factori..1.Rusine ca imperiu le platea dijma,bir..si2.Dacii au napustit intro regiune decinuta de romani si lau ucis pe comendantul roman ,care detinea regiunea ,il chema Corneliu Fucus...asta o gasitin.Oxford.Toronto.Germaniea.Romaniea. s.m.a.tari.
Cei din Cehia,SLovacia,Serbia Albania,Bulgaria,Ucraina Ungaria Croația,Slovenia Polonia vorbesc Romana sau Moldovenește?
Plug NU e de la slavi, acest cuvânt era înainte de slavi... altfel ar însemna ca englezii au acest cuvânt ce înseamnă a înfinge, a introduce, plug... tot de la slavi și e IMPOSIBIL și apoi sa fim serioși celelalte popoare cu ce arau pana la apariția slabji lor ? Gorge în franceza înseamnă vale (frumoasă) dar în engleza exista asa cuvânt... gorgeos = splendid, mirific, deosebit.... dol, înseamnă tocit, munte tocit = deal... . tall = înalt, înălțime,,,...... grebla NU e slavon, bulgăresc căci exista.grabb in engleza și înseamnă a apuca, a insfaca (repede) ..grabb it...
Plug este din germană, Pflug, dar pătruns în daco-română de la slavi ca plug. La aromâni s-a păstrat numele latinesc: aratru.
@ppn194 uiți ca dacii și getii erau și agricultori și ca înainte de slavi pe la noi au trecut și populații germanice apoi huni apoi avari și slabji cam pe la 535 AD....
@ppn194 uiți ca germanici ne-au numit ca wallahen adică străini de neamul lor, asemănători cu celții? ??
@ppn194 de unde avem noi cuvinte care sună very english dacă nu din baza celtica +latina+germanica...? Ce sunt englezii de azi dacă nu un mix dintre triburile celtice +latini+germani...?
@@MihailȘerban-g9y Tu despre ce te-ai mai trezit vorbind, mă ? Ce are asta legătură cu ce se discută aici ?
Curios cum ați predat istoria românilor în perioada URSS 😂 , ca acum să o dați pe românisme.
D-le profesor , dar la 1940 nu erau moldoveni în Basarabia sau foarte puțini, preponderent erau Ucrainieni. Uite pe ce bază a cerut Stalin Basarabia de la România în 1940:
„În anul 1918 România folosindu-se de slăbiciunea militară a Rusiei a desfăcut de la Uniunea Sovietică (Rusia) o parte din teritoriul ei, Basarabia, călcând prin aceasta unitatea seculară a Basarabiei, populată în principal cu ucraineni, cu Republica sovietică ucraineană.”
De unde or fi apărut moldovenii acolo după 1940 așa de mulți, încât sovieticii au făcut o republică sovietică moldovenească ?
«В 1918 году Румыния, воспользовавшись военной слабостью России, отделила часть своей территории, Бессарабию, от Советского Союза (России), нарушив тем самым светское единство Бессарабии, населенной преимущественно украинцами, с Украинской Советской Республикой».
Откуда там могли появиться молдаване после 1940 года в таком большом количестве, что Советы создали Молдавскую Советскую Республику?
😂 Când exista Moldova lui Ștefan cel mare, Rusia nu exista ca stat
Lasă propaganda pentru cei ce nu știu
@@Vladimir-rs9id Bă, ești analfabet funcțional....
Gorj si Dolj - se presupune ca denumirile provin din Slavona ( Bulgara veche) Gore Jiu si Dole Jiu - Jiul de sus (superior) si Jiul de jos (inferior).
Slavona nu e bulgara veche. Slovona ar fi o latină clasică pt limbile slave, dar bulgara de azi s-a îndepărtat cel mai mult de slavonă. Gorni Jiu și Dolni jiu, sus și jos, corect, dar Jiu este o denumire geto-dacă ! Și pe lângă astea, Dâmbovița, mai e și Prahova, Bistrița.
Gorge în franceza tot de la slavi,... grabb, plug, crak, trunk, bark-barca, chop, cut, pit it, (în) crop it, catza=cât h, uda,.... cos, din engleza tot de la slavi...!
@@MihailȘerban-g9y Nu mai fuma ierburi !
@@ppn194 Slavona ( sau Limba slavă veche) s-a dezvoltat incepand cu secolul VII in peninsula Balcanica in urma separarii prin migratie a slavilor de sud din corpul comun al popoarelor slave. A fost standardizata de catre Chiril si Metodiu ( slavi din Macedonia) in secolul IX si a fost folosita de acestia in eforturile lor de evanghelizare a slavilor din Moravia si Panonia. A fost folosita ca limba a bisericii si a avut in acest sens un rol similar pentru popoarele ortodoxe din estul Europei cu latina pentru popoarele catolice.
Slavona a reprezentat prima forma cunoscuta a limbii bulgare. Slavona are caracteristici care se regasesc in limbile bulgara si macedoneana ( in masura in care macedoneana poate fi vazuta ca limba separata si nu un dialect bulgar) dar nu se regasesc in limba serbo-croata , asa ca - fie ca noua ne place sau nu - poate fi considerata bulgara veche.
Evident ca sunt pareri diferite in acest domeniu. Lingvistii si istoricii romani nu denumesc niciodata slavona bulgara veche. Cred insa ca nu este bine ca nationalismul sa inlocuiasca argumentele stiintifice.
Despre limba daca , limba geta sau presupusa limba geto-daca nu se stie aproape nimic, asa ca orice discutie este de prisos.
@@Seinean Mi se face rîu de câte tâmpenii spui. Te=-ai căcat pe toată știința și repeți multe aiureli bulgaro-rtusești.
Slavona bisericească, asta e. Limba de cult , cea mai veche formă de limbă slavă din zona Balcanilo Grecia - Bulgaria de azi surprinsă în scris.
SAlavona bisericească nu e bulgara veche, pentru cpă latina nu e italiana veche.
Limbile slave erau încă ușor mutual inteligibile în sec. al XII-lea. Ceea ce a devenit azi bulgara, este cea mai divergentă limbă slavă față de slavona bisericească (ai habar de ce ?). Această transformare și divergere s-a produs în sec. XIII și XIV, semne apăruseră mai înainte.
Chiril și Metodiu nu se știe dacă erau slavi sau greci, dar baștina lor era în zona Salonicului.
Limbile slave de sud s-au simplificat foarte multe față de slavona bisericească și cele vestice și răsăritene, care au păstrat declinări cu câte 7 cazuri rămânând sintetice, față de cele sud-slave , care au căpătat un caracter preponderent analitic.
Limbile slave sunt în continuare mai mult sau mai puți mutial inteligibile, incomprabail mai mult decât cele neoltine, tocmai pt că diferențierea a început foarte tțrziu față de limbile neorlatine sau germanice.
Limbile vest slavice ceha, slovaca și polona sunt f mutial inteligibile, ami ușor decât două dialecte germane sau elvețiene, adesea și decât româna și aromâna.
Nu te mai bpăga să vorbești despre șimbi slave dacă nu cunoști o IOTĂ din vreo limbă slavă.
Imi este mila de elevii acestui profesor.
Cred mai repede, că ar trebui să-ți fie milă de tine, idiotule !
Opa, ne(stimat) domn bot. Mai, daca faceti accounturi false - macar luati in calcul faptul ca sufixul dupa nickname de pe youtube se aloca cu cifre si caractere latine. Agramati chiar si pe internet :(
cind eti prost si nu poti intelege iar creerul e mai mic ca nuca nici dumnezeu nu are pretentii.
fieti mila de tine ca esti apa de ploaie
SerGei, не надо нас учить. Займитесь собой.
Acest călugărit dr.în științe istorice a scris cartea,, Istoria P..."
Nah, si tu ce ai scris? Cum sugi p… mujicilor?
@@adriangreenwald da, dar o face cu eleganță intelectuală, își pune mănuși.😀
Respect domnule profesor Ion Rotaru ❗👏🙏