Pentru cei mai "hardcore" dintre voi iata mai multe detalii despre cratima : 1. Are caracter:
- permanent (da-l, s-a dus, ti-l da, du-o etc.) - accidental (de-abia, de abia; n-am, nu am )
2. Se foloseste:
- intre cuvinte; - in interiorul cuvintelor; - in interiorul unor abrevieri.
3. Leaga:
- cuvinte pronuntate fara pauza; - unele interjectii identice repetate accidental; - anumite prefixe pe baza derivatului; - prefixele : ne- si re -, prep. de, de la baza cuvantului care incepe cu i-, atunci cand se produce caderea acestuia; - componentele compuselor cu un grad mediu de sudura. Ale unor locutiuni si ale structurilor cu anumite substantive + adjective posesive; - articolul hotarat enclitic sau desinenta de unele cuvinte greu flexionabile; - formatul final al numerelor ordinale, fractionare, de nume ralul cardinal corespunzator scris cu cifre; - componentele unor abrevieri.
4. Desparte:
- silabele unui cuvant pronuntat sacadat; - segmentele unui cuvant in cazul despartirii acestuia la capat de rand. ,,Uneori, una si aceeasi cratima poate cumula mai multe functii; de exemplu pe langa marcarea calitatii de compus poate nota si atasarea unui element gramatical sau/si produ cerea unor fenomene fonetice (la sfantu-asteapta, uciga-l-crucea)” (Precizari in DOOM 2, 2005, pag. XL).
Cratima se foloseste la:
a) scrierea cuvintelor compuse: drum-de-fier, floarea-soarelui, argint-viu, Gura-Humorului, Rosiorii-de-Vede
b) scrierea pronumelui personal forma neaccentuata: (ma, mi, te, ti, va, vi, -i, i-, le, li, ne, ni) cand se rosteste impreuna cu alta parte de vorbire (verb, substantiv, adjectiv, adverb etc.) Acesta poate fi scris: - inaintea unui cuvant: i-am dat, l-am vazut, te-ai dus, iata-ma etc. - intercalat: datu-i-ati, ad-o-ncoace, dandu-mi-se, jucatu-v-ati etc. - la sfarsitul unui cuvant: spune-mi, cheama-i, luand-o, aduceti-va aminte etc.
c) scrierea pronumelui reflexiv ale carui forme sunt identice cu cele ale pronumelui personal cu deosebirea ca actiunea verbului se rasfrange asupra subiectului: (mi (imi), ti (iti) ne, va, ma, te) si forme proprii accentuate: sie, siesi, sine, si ne ac centuate: si, isi, se. Exemple: du-te, incheie-ti, plangandu-si, s-a ivit, se-mpletesc, leganandu-se, ma-ntalnesc, s-aratat, sa-si termine etc.
d) scrierea formelor scurte ale verbului a fi :-s, s-, -i, i-. Exemple: totu-i alb, nu-s silitori, tare-s suparat, s-au dus, gandindu-s-au e) scrierea formelor inversate ale timpurilor compuse: plecat-au de dimineata, pleca-vom toti, duce-m-as si eu f) contopirea intr-o silaba a doua cuvinte dintre care: pronume personal + pronume personal: Ea-i spune mamei sale. - pronume demonstrativ + pronume personal: Aceasta-mi place. - pronume interogativ + pronume personal: Cine-mi spune adevarul? - pronume nehotarat + verb: Toate-s corecte. - adverb + pronume personal: Unde-l duc? - prepozitie + articol nehotarat: Amintirile de-o vara. - conjunctie + pronume personal: Vino ca-ti voi da.
Cratima leaga:
a) adjective posesive de substantive determinand grade de rudenie sau de relatie sociala: maica-mea, vecina-ta, bunica-mii, taica-tau, maica-mii, batranu-sau, nevesti-mii; b) se pune cratima intre conjunctia “si” si cuvintele care incep cu: a, i, o, u (se pierde astfel o silaba): Exemple: Am un caiet si o carte. Si-mprejur se auzeau zgomote. Si-atunci au pornit la drum. A fost in excursie si-un prieten. si-ncepe sa cante. c) intre cuvantul “nu” (pronume negativ) si cuvinte cu care se rosteste impreuna.
Exemple: n-aud / nu aud nu-i trebuie / nu ii trebuie nu-ncepe / nu incepe n-ati citit / nu ati citit n-are / nu are n-am / nu am n-ai / nu ai n-aveti / nu aveti
d) intre cuvantul “ca” si alte cuvinte cu care se rosteste impreuna sau cuvinte ca pronumele: iti, isi, imi. Exemple: c-am ajuns / Spune-i ca am ajuns. c-as incerca / Poate ca as incerca. ca-ti arata / Crezi ca iti arata? ca-mi trebuie / Spune-i ca imi trebuie. ca-si aminteste / Auzi ca isi aminteste.
e) intre cuvantul “sa” si alt cuvant din care s-a omis vocala “e” sau “a” din “sa” . Exemple: sa-l pacaleasca / Vrea sa-l pacaleasca. s-ajungi / Vrei sa ajungi acasa? sa-mparti / Vrei sa imparti cu el? s-o vad / Doresc sa o vad.
f) cuvinte care incep cu i sau cu prepozitia in si se rostesc impreuna cu cuvantul precedat. Exemple: A fost odata ca-n povesti. Mircea insusi mana-n lupta. Vijelia-ngrozitoare. (M. Eminescu, Scrisoarea III) (preluat de pe portalinvatamant.ro www.portalinvatamant.ro/articole/intrebari-si-raspunsuri-83/scrierea-corecta-cu-cratima-definitii-si-exemple-concrete-7795.html)
Pentru cei mai "hardcore" dintre voi iata mai multe detalii despre cratima :
1. Are caracter:
- permanent (da-l, s-a dus, ti-l da, du-o etc.)
- accidental (de-abia, de abia; n-am, nu am )
2. Se foloseste:
- intre cuvinte;
- in interiorul cuvintelor;
- in interiorul unor abrevieri.
3. Leaga:
- cuvinte pronuntate fara pauza;
- unele interjectii identice repetate accidental;
- anumite prefixe pe baza derivatului;
- prefixele : ne- si re -, prep. de, de la baza cuvantului care incepe cu i-, atunci cand se produce caderea acestuia;
- componentele compuselor cu un grad mediu de sudura. Ale unor locutiuni si ale structurilor cu anumite substantive + adjective posesive; - articolul hotarat enclitic sau desinenta de unele cuvinte greu flexionabile; - formatul final al numerelor ordinale, fractionare, de nume ralul cardinal corespunzator scris cu cifre; - componentele unor abrevieri.
4. Desparte:
- silabele unui cuvant pronuntat sacadat;
- segmentele unui cuvant in cazul despartirii acestuia la capat de rand.
,,Uneori, una si aceeasi cratima poate cumula mai multe functii; de exemplu pe langa marcarea calitatii de compus poate nota si atasarea unui element gramatical sau/si produ cerea unor fenomene fonetice (la sfantu-asteapta, uciga-l-crucea)” (Precizari in DOOM 2, 2005, pag. XL).
Cratima se foloseste la:
a) scrierea cuvintelor compuse: drum-de-fier, floarea-soarelui, argint-viu, Gura-Humorului, Rosiorii-de-Vede
b) scrierea pronumelui personal forma neaccentuata: (ma, mi, te, ti, va, vi, -i, i-, le, li, ne, ni) cand se rosteste impreuna cu alta parte de vorbire (verb, substantiv, adjectiv, adverb etc.) Acesta poate fi scris:
- inaintea unui cuvant: i-am dat, l-am vazut, te-ai dus, iata-ma etc.
- intercalat: datu-i-ati, ad-o-ncoace, dandu-mi-se, jucatu-v-ati etc.
- la sfarsitul unui cuvant: spune-mi, cheama-i, luand-o, aduceti-va aminte etc.
c) scrierea pronumelui reflexiv ale carui forme sunt identice cu cele ale pronumelui personal cu deosebirea ca actiunea verbului se rasfrange asupra subiectului: (mi (imi), ti (iti) ne, va, ma, te) si forme proprii accentuate: sie, siesi, sine, si ne ac centuate: si, isi, se. Exemple: du-te, incheie-ti, plangandu-si, s-a ivit, se-mpletesc, leganandu-se, ma-ntalnesc, s-aratat, sa-si termine etc.
d) scrierea formelor scurte ale verbului a fi :-s, s-, -i, i-. Exemple: totu-i alb, nu-s silitori, tare-s suparat, s-au dus, gandindu-s-au
e) scrierea formelor inversate ale timpurilor compuse: plecat-au de dimineata, pleca-vom toti, duce-m-as si eu
f) contopirea intr-o silaba a doua cuvinte dintre care:
pronume personal + pronume personal: Ea-i spune mamei sale.
- pronume demonstrativ + pronume personal: Aceasta-mi place.
- pronume interogativ + pronume personal: Cine-mi spune adevarul?
- pronume nehotarat + verb: Toate-s corecte.
- adverb + pronume personal: Unde-l duc?
- prepozitie + articol nehotarat: Amintirile de-o vara.
- conjunctie + pronume personal: Vino ca-ti voi da.
Cratima leaga:
a) adjective posesive de substantive determinand grade de rudenie sau de relatie sociala: maica-mea, vecina-ta, bunica-mii, taica-tau, maica-mii, batranu-sau, nevesti-mii;
b) se pune cratima intre conjunctia “si” si cuvintele care incep cu: a, i, o, u (se pierde astfel o silaba):
Exemple: Am un caiet si o carte. Si-mprejur se auzeau zgomote. Si-atunci au pornit la drum. A fost in excursie si-un prieten. si-ncepe sa cante.
c) intre cuvantul “nu” (pronume negativ) si cuvinte cu care se rosteste impreuna.
Exemple: n-aud / nu aud
nu-i trebuie / nu ii trebuie
nu-ncepe / nu incepe
n-ati citit / nu ati citit
n-are / nu are
n-am / nu am
n-ai / nu ai
n-aveti / nu aveti
d) intre cuvantul “ca” si alte cuvinte cu care se rosteste impreuna sau cuvinte ca pronumele: iti, isi, imi.
Exemple: c-am ajuns / Spune-i ca am ajuns.
c-as incerca / Poate ca as incerca.
ca-ti arata / Crezi ca iti arata?
ca-mi trebuie / Spune-i ca imi trebuie.
ca-si aminteste / Auzi ca isi aminteste.
e) intre cuvantul “sa” si alt cuvant din care s-a omis vocala “e” sau “a” din “sa” .
Exemple: sa-l pacaleasca / Vrea sa-l pacaleasca.
s-ajungi / Vrei sa ajungi acasa?
sa-mparti / Vrei sa imparti cu el?
s-o vad / Doresc sa o vad.
f) cuvinte care incep cu i sau cu prepozitia in si se rostesc impreuna cu cuvantul precedat.
Exemple: A fost odata ca-n povesti.
Mircea insusi mana-n lupta.
Vijelia-ngrozitoare. (M. Eminescu, Scrisoarea III)
(preluat de pe portalinvatamant.ro www.portalinvatamant.ro/articole/intrebari-si-raspunsuri-83/scrierea-corecta-cu-cratima-definitii-si-exemple-concrete-7795.html)
Faci te rog un video cu Omonime,Monisemantice,Polisemantice?
ruclips.net/video/pteTBnSidLo/видео.html
Și pe tine te doare capul :)))))