''Ștefan, Ștefan, Domn cel mare Seamăn pe lume nu are Decât numai mândrul soare! Din Suceava când el sare, Pune pieptul la hotare Ca un zid de apărare! Brațul lui fără-ncetare Bate hoardele tătare, Bate cetele maghiare, Bate leși din fuga mare, Bate turci pe zmei călare Și-i scutește de-ngropare.''
Cand ai numar dublu de trupe si esti mare rege al Ungariei si te duci sa-l dai jos de pe tron pe un voievod, Stefan cel Mare, dar ajungi sa te faci de ras. I-a scos figurile din cap Stefan lui Matei la batalia de la Baia.
Băgați de seamă și faptul, că în momentele cele mai grele, ca de exemplu bătălia de la Vaslui, regele Mátyás al Ungariei a trimis ajutoare substanțiale lui Ștefan cel Mare. În acel moment, concret 5000 de luptători secui bine instruiți și 1500 de combatanți de cavalerie ușoară unguri instruiți la cel mai înalt nivel al acelor timpuri. Pe când grosul armatei moldovenești fusese format de răzesi slab instruiți slab înarmați. Cu siguranță, fără contingentul unguresc, bătălia de la Vaslui ar fi putut avea un cu totul alt fel de rezultat. Istoria nu poate fi privită în alb și negru. Este mult mai complexă și plină de bulversări de situații, de nuanțe și culori.
Așa zici dumneata că Baia ar fi fost majoritar „maghiar” la vremea respectivă? Istoricii spun că a fost întîi germano-român, mai târziu româno-german. Nicolae Iorga: „Acum, se știe că Baia, numită și „Moldova”, „Stadt Molde”, „Moldovabanya” e o fundație a sașilor ardeleni din Scaunul Bistriței. Din partea obștii, a „grofului” ei și a juzilor care îl ajutau, avem destul de multe scrisori către rudele lor din metropola ardeleană; acestea sînt scrise până în veacul al XVII-lea nemțește, adecă „săsește”. Juzii sau grofii minelor de odinioară poartă numele Bender, Kirschner ș.m.d. Numele „Banja” se întrebuințează abia foarte târziu, și, când un dregător moldovean datează o scrisoare de aici, numele orașului sună ungurește „Boia”. Un domn moldovean de la începutul veacului al XV-lea, care părteni îndeosebi Baia, Alexandru cel Bun, datează o danie din „Bania”. Sașii strămutați aici rămaseră credincioși credinței lor catolice: în marea biserică a Sf. Fecioare, pe care o apăra un înalt turn de piatră și o împodobeau cinci altare, o ctitorie a aceluiași voievod Alexandru, odihni sub baptisteriu catolica doamnă Margareta, soția sau bunica lui. Alături ființa și o mănăstire, „monasterium moldavicense” și mai departe, afară în câmp, o bisericuță a Sf. Petru. Pietre comemorative înălțate de tîrgoveții nemți din Baia pentru ai lor au fost descoperite în anii din urmă. Pe lângă grija de mântuirea sufletului, nu erau însă lăsate în părăsire nici bunurile pămîntești și plăcerea mai atrăgătoare: Baia își avea berăria sa, și poate făcînd cunoștință cu berea credincioșilor locuitori ai acestui oraș prinse gust, pe la jumătatea veacului al XVI-lea, crudul Alexandru Lăpușneanu de această băutură, aproape necunoscută Moldovei. Supt acest voievod însetat de bere se făcea în Baia și cărămidă pentru fundațiunile pioase ale aceluiași crud tiran, dintr-un lut deosebit de vestit. Că „grofii” erau numiți pe românește „șoltuzi”, de la „Schulteiss”, (...) În înseși hrisoavele domnești, Băieșii sînt arătați ca „sașii din Baia”, și după numele lor național coloniștii au au numit localitatea vecină Sasca. Așezată foarte aproape de munții cari formau hotarul țerii din spre Ardeal, numai la două mile depărtare, Baia rămase totdeauna în zilele sale bune o reprezintantă a culturii străine pe pămînt românesc și elementul băștinaș precumpăni abia în perioada de decădere. Aceasta se întîmplă numai după ce Bistrița însăși își pierduse bogăția și înfloritoarea viață economică.”
Felicitari pentru initiativa si continut!
''Ștefan, Ștefan, Domn cel mare
Seamăn pe lume nu are
Decât numai mândrul soare!
Din Suceava când el sare,
Pune pieptul la hotare
Ca un zid de apărare!
Brațul lui fără-ncetare
Bate hoardele tătare,
Bate cetele maghiare,
Bate leși din fuga mare,
Bate turci pe zmei călare
Și-i scutește de-ngropare.''
Cand ai numar dublu de trupe si esti mare rege al Ungariei si te duci sa-l dai jos de pe tron pe un voievod, Stefan cel Mare, dar ajungi sa te faci de ras. I-a scos figurile din cap Stefan lui Matei la batalia de la Baia.
Băgați de seamă și faptul, că în momentele cele mai grele, ca de exemplu bătălia de la Vaslui, regele Mátyás al Ungariei a trimis ajutoare substanțiale lui Ștefan cel Mare. În acel moment, concret 5000 de luptători secui bine instruiți și 1500 de combatanți de cavalerie ușoară unguri instruiți la cel mai înalt nivel al acelor timpuri. Pe când grosul armatei moldovenești fusese format de răzesi slab instruiți slab înarmați. Cu siguranță, fără contingentul unguresc, bătălia de la Vaslui ar fi putut avea un cu totul alt fel de rezultat. Istoria nu poate fi privită în alb și negru. Este mult mai complexă și plină de bulversări de situații, de nuanțe și culori.
Da Comuna Baia in prezent, fosta prima Capitala a Moldovei.
Așa zici dumneata că Baia ar fi fost majoritar „maghiar” la vremea respectivă?
Istoricii spun că a fost întîi germano-român, mai târziu româno-german.
Nicolae Iorga: „Acum, se știe că Baia, numită și „Moldova”, „Stadt Molde”, „Moldovabanya” e o fundație a sașilor ardeleni din Scaunul Bistriței. Din partea obștii, a „grofului” ei și a juzilor care îl ajutau, avem destul de multe scrisori către rudele lor din metropola ardeleană; acestea sînt scrise până în veacul al XVII-lea nemțește, adecă „săsește”. Juzii sau grofii minelor de odinioară poartă numele Bender, Kirschner ș.m.d. Numele „Banja” se întrebuințează abia foarte târziu, și, când un dregător moldovean datează o scrisoare de aici, numele orașului sună ungurește „Boia”. Un domn moldovean de la începutul veacului al XV-lea, care părteni îndeosebi Baia, Alexandru cel Bun, datează o danie din „Bania”. Sașii strămutați aici rămaseră credincioși credinței lor catolice: în marea biserică a Sf. Fecioare, pe care o apăra un înalt turn de piatră și o împodobeau cinci altare, o ctitorie a aceluiași voievod Alexandru, odihni sub baptisteriu catolica doamnă Margareta, soția sau bunica lui. Alături ființa și o mănăstire, „monasterium moldavicense” și mai departe, afară în câmp, o bisericuță a Sf. Petru. Pietre comemorative înălțate de tîrgoveții nemți din Baia pentru ai lor au fost descoperite în anii din urmă. Pe lângă grija de mântuirea sufletului, nu erau însă lăsate în părăsire nici bunurile pămîntești și plăcerea mai atrăgătoare: Baia își avea berăria sa, și poate făcînd cunoștință cu berea credincioșilor locuitori ai acestui oraș prinse gust, pe la jumătatea veacului al XVI-lea, crudul Alexandru Lăpușneanu de această băutură, aproape necunoscută Moldovei. Supt acest voievod însetat de bere se făcea în Baia și cărămidă pentru fundațiunile pioase ale aceluiași crud tiran, dintr-un lut deosebit de vestit. Că „grofii” erau numiți pe românește „șoltuzi”, de la „Schulteiss”, (...) În înseși hrisoavele domnești, Băieșii sînt arătați ca „sașii din Baia”, și după numele lor național coloniștii au au numit localitatea vecină Sasca. Așezată foarte aproape de munții cari formau hotarul țerii din spre Ardeal, numai la două mile depărtare, Baia rămase totdeauna în zilele sale bune o reprezintantă a culturii străine pe pămînt românesc și elementul băștinaș precumpăni abia în perioada de decădere. Aceasta se întîmplă numai după ce Bistrița însăși își pierduse bogăția și înfloritoarea viață economică.”
Interesant. Mai așteptăm alte clipuri
Era ceva grad de rudenie între Ștefan cel Mare și Matei Corvin?
Așa aș fi auzit.
Se spune că:Iancu de Hunedoara,Tatăl lui Matei Corvin,l-ar fi pus pe tronul Moldovei,pe Bogdan Vodă, Tatăl lui Ștefan cel Mare.