Ca un leu in cușca , om de mare calibru spiritual!🙏 Doar cu o poezie mișca o întreaga adunare , ii păstram cu drag amintirea și nădăjduim sa ne întâlnesc cu el 🙏🤗 pe alte plaiuri .
La o uşă cu păcate (Cum sunt toate...) a bătut încetişor mâna cea cu sfânt izvor A bătut cu bunătate. Însă omul, cu zăvor era prins de Asmodeu într-un somn adânc şi greu. Şi-a bătut din nou la uşă braţul dragostei divine. - Cine bate? Cine bate? - Eu sunt Leul care vine; astăzi Mielul blând şi mut, dat la moarte pentru tine. - Pentru mine? Cum se poate? Dar ce crimă am făcut? Eu nu mint,nu fac trafic, casa nimănui nu stric, nu mă-mbăt. Nu trag tutun, nu mă cert, nu mă răzbun... Eu sunt omul cel mai bun. La biserică mă duc... şi la Paşti...şi la Crăciun... Biblia...am...răsfoit-o... hăt,de când eram un ţânc... Şi zicând acestea, gazda adormi şi mai adânc. Şi-a bătut în altă parte Călătorul milenar coborât de pe Calvar. - Este cineva la uşă? zise-o voce cu ţepuşă. - Eu, Cuvântul ce dă Har. - Cum? Aici? La mine-n casă? Eu sunt foarte ocupat. Treburile nu mă lasă nici măcar nu stau la masă. Mă iertaţi, dar nu descui. Cine are timp de sfaturi, treaba lui! Şi-a bătut Isus la uşa unui om la fel de rău. - Cine-i? - Salvatorul tău. - Salvator? Eu n-am nevoie! Dacă-n cer, în tot înaltul, la Iehova sau la Joe, e un Rai mai sus de stele, nu mă duc purtat de altul, ci cu aripile mele! Şi-a bătut la altă uşă mâna marelui proscris. Uşa s-a... întredeschis - Cine-i şi cu ce dorinţă? - Sunt de Tatăl Meu trimis ca să vă aduc salvare prin credinţă, cum profeţii au prezis. - Da, credinţa nu e rea... Dar, de-i vorba de căinţă, eu nu las credinţa mea! Datina cea bătrânească! Paştele cu miel, cu pască, Anul Nou cu baclava, peşte la Buna-Vestire. Uite, asta-i mântuire! Să mă las ca rătăciţii de atâtea vechi tradiţii, de petreceri bunăoară, de minciuna...necesară... de o glumă...de-o ţigară şi...de tot ce se iveşte?... Să se lase cine-o vrea! Îl priveşte. Eu nu las credinţa mea! Şi din nou, Acel ce-mbie a bătut la alt cămin. - O, Stăpânul meu divin, ce înaltă bucurie! Ai venit din Empireu ca să vizitezi în treacăt pe-un nevrednic cum sunt eu. Uite, Îţi sărut sandala ca Maria din Magdala, după cum Ţi se cuvine. Şi-acum... du-Te şi împarte Vestea bună mai departe. Şi... mai vino pe la mine... şi Isus S-a dus să bată, cu acelaşi dor în piept, la o uşă depărtată. - Domnul meu, de când Te-aştept! Vino căci Ţi-am pregătit o odaie miresmată cea mai bună încăpere, cu fotolii şi lăicere, ca să stăm mai mult, mai mult... Tu să-mi tâlcuieşti mistere, eu să stau să Te ascult. Intră dar, Lumină vie. fagure de mângâiere! Însă... n-aţinti prin casă... ochii Tăi din alte sfere, căci... e-atâta murdărie prin unghere... Iar la urmă Călătorul a bătut la un pridvor. Prin păienjenişuri sumbre şi prin fum ameţitor, se stârni un joc de umbre se auzi un geamăt: "Ajutor!Ajutor!" Şi deodată se cutremură pridvorul de o luptă-nverşunată. Ca năluci în văi deşarte, umbrele loveau de o luptă-nverşunată. Ca năluci în văi deşarte, umbrele loveau de moarte. zângăniră geamuri sparte. Apoi uşa a fost dată la o parte. - Doamne, hoţii mă sugrumă. Uite-mă cum mă legară. Casa mea... era un templu, un Eden, odinioară. Dar prietenii cu mască au ştiut să mă-mbrâncească în orgie şi în viciu - şi din templul meu făcură o tavernă şi-un ospiciu. Vino, Doamne, dă-i afară! Şi Isus, luând în mână bici de funii şi curele, iată-L... face-un pas cu ele. Sare uşa din țâțână. Cade lanţul pe podele. Fug ca şerpii prin ţărână toţi prietenii de rele. fuga,pofta şi minciuna, furtişagul şi beția, îmbuibarea şi trufia; fug... şi fug pe totdeauna. - Doamne, sunt salvat! Sunt liber! Casa mea a Ta e toată! Nu mai pleci de-aici, Isuse, niciodată! Intră ca Stăpân pe veci. Schimbă totul cum Îţi place, fă ce vrei, dar nu mai pleci!... Fericit şi plin de pace, Domnul iute Îşi sumete mânecile Lui de in. Zboară sticlele de vin, veştejitele buchete, scrumiere şi brichete, toată spuma de venin. Da. A fost învins duşmanul! Se înalţă-n soare schele... Cu luciri de baionete, bate,bate târnăcopul în perete. Lumea, plină de mirare, trecători, prieteni, rude, toţi se-ntreabă: Ce-o fi oare? Iar Zidarul le răspunde: "Deocamdată, demolare!..."
Lam cunoscut foarte bine a fost un om deosebit. Domnul la iubit și la chemat acasă la. El
Ca un leu in cușca , om de mare calibru spiritual!🙏 Doar cu o poezie mișca o întreaga adunare , ii păstram cu drag amintirea și nădăjduim sa ne întâlnesc cu el 🙏🤗 pe alte plaiuri .
La o uşă cu păcate
(Cum sunt toate...)
a bătut încetişor
mâna cea cu sfânt izvor
A bătut cu bunătate.
Însă omul, cu zăvor
era prins de Asmodeu
într-un somn adânc şi greu.
Şi-a bătut din nou la uşă
braţul dragostei divine.
- Cine bate? Cine bate?
- Eu sunt Leul care vine;
astăzi Mielul blând şi mut,
dat la moarte pentru tine.
- Pentru mine? Cum se poate?
Dar ce crimă am făcut?
Eu nu mint,nu fac trafic,
casa nimănui nu stric,
nu mă-mbăt. Nu trag tutun,
nu mă cert, nu mă răzbun...
Eu sunt omul cel mai bun.
La biserică mă duc...
şi la Paşti...şi la Crăciun...
Biblia...am...răsfoit-o...
hăt,de când eram un ţânc...
Şi zicând acestea, gazda
adormi şi mai adânc.
Şi-a bătut în altă parte
Călătorul milenar
coborât de pe Calvar.
- Este cineva la uşă?
zise-o voce cu ţepuşă.
- Eu, Cuvântul ce dă Har.
- Cum? Aici? La mine-n casă?
Eu sunt foarte ocupat.
Treburile nu mă lasă
nici măcar nu stau la masă.
Mă iertaţi, dar nu descui.
Cine are timp de sfaturi,
treaba lui!
Şi-a bătut Isus la uşa
unui om la fel de rău.
- Cine-i?
- Salvatorul tău.
- Salvator? Eu n-am nevoie!
Dacă-n cer, în tot înaltul,
la Iehova sau la Joe,
e un Rai mai sus de stele,
nu mă duc purtat de altul,
ci cu aripile mele!
Şi-a bătut la altă uşă
mâna marelui proscris.
Uşa s-a... întredeschis
- Cine-i şi cu ce dorinţă?
- Sunt de Tatăl Meu trimis
ca să vă aduc salvare
prin credinţă,
cum profeţii au prezis.
- Da, credinţa nu e rea...
Dar, de-i vorba de căinţă,
eu nu las credinţa mea!
Datina cea bătrânească!
Paştele cu miel, cu pască,
Anul Nou cu baclava,
peşte la Buna-Vestire. Uite, asta-i mântuire!
Să mă las ca rătăciţii
de atâtea vechi tradiţii,
de petreceri bunăoară,
de minciuna...necesară...
de o glumă...de-o ţigară
şi...de tot ce se iveşte?...
Să se lase cine-o vrea!
Îl priveşte.
Eu nu las credinţa mea!
Şi din nou, Acel ce-mbie
a bătut la alt cămin.
- O, Stăpânul meu divin,
ce înaltă bucurie!
Ai venit din Empireu
ca să vizitezi în treacăt
pe-un nevrednic cum sunt eu.
Uite, Îţi sărut sandala
ca Maria din Magdala,
după cum Ţi se cuvine.
Şi-acum... du-Te şi împarte
Vestea bună mai departe.
Şi... mai vino pe la mine...
şi Isus S-a dus să bată,
cu acelaşi dor în piept,
la o uşă depărtată.
- Domnul meu, de când Te-aştept!
Vino căci Ţi-am pregătit
o odaie miresmată
cea mai bună încăpere,
cu fotolii şi lăicere,
ca să stăm mai mult, mai mult...
Tu să-mi tâlcuieşti mistere,
eu să stau să Te ascult.
Intră dar, Lumină vie.
fagure de mângâiere!
Însă... n-aţinti prin casă...
ochii Tăi din alte sfere,
căci... e-atâta murdărie
prin unghere...
Iar la urmă Călătorul
a bătut la un pridvor.
Prin păienjenişuri sumbre
şi prin fum ameţitor,
se stârni un joc de umbre
se auzi un geamăt:
"Ajutor!Ajutor!"
Şi deodată
se cutremură pridvorul
de o luptă-nverşunată.
Ca năluci în văi deşarte,
umbrele loveau de o luptă-nverşunată.
Ca năluci în văi deşarte,
umbrele loveau de moarte.
zângăniră geamuri sparte.
Apoi uşa a fost dată
la o parte.
- Doamne, hoţii mă sugrumă.
Uite-mă cum mă legară.
Casa mea... era un templu,
un Eden, odinioară.
Dar prietenii cu mască
au ştiut să mă-mbrâncească
în orgie şi în viciu -
şi din templul meu făcură
o tavernă şi-un ospiciu.
Vino, Doamne, dă-i afară!
Şi Isus, luând în mână
bici de funii şi curele,
iată-L... face-un pas cu ele.
Sare uşa din țâțână.
Cade lanţul pe podele.
Fug ca şerpii prin ţărână
toţi prietenii de rele.
fuga,pofta şi minciuna,
furtişagul şi beția,
îmbuibarea şi trufia;
fug... şi fug pe totdeauna.
- Doamne, sunt salvat! Sunt liber!
Casa mea a Ta e toată!
Nu mai pleci de-aici, Isuse,
niciodată!
Intră ca Stăpân pe veci.
Schimbă totul cum Îţi place,
fă ce vrei, dar nu mai pleci!...
Fericit şi plin de pace,
Domnul iute Îşi sumete
mânecile Lui de in.
Zboară sticlele de vin,
veştejitele buchete,
scrumiere şi brichete,
toată spuma de venin.
Da. A fost învins duşmanul!
Se înalţă-n soare schele...
Cu luciri de baionete,
bate,bate târnăcopul
în perete.
Lumea, plină de mirare,
trecători, prieteni, rude,
toţi se-ntreabă: Ce-o fi oare?
Iar Zidarul le răspunde:
"Deocamdată, demolare!..."
Binecuvintați sunt morții care mor in Domnul...Da el acuma e cel mai fericit caci e cu Creeatorul.
😢🙏DOMNUL ISUS SÂ TE BINECUVINTEZE SORĂ SCUMPĂ ȘI PE NOI TOTI CREDINCIOSII SÂ NE PREGĂTIM...AMIIIIN!
Am avut prilejul minunat de a cunoaște FRATELE, la înzestrat Domnul cu un dar minunat pt zidirea și mîntuirea altora. Prea devreme la chemat înapoi
Multumiri ptr postare Amin Amin🙏❤️❤️❤️
Fii binecuvintat❤️🙏🙏🙏
Mulțumim celor cai pus acest vidio .
Slavit sa fie Domnul!!! Asa oameni sa tot fie!!! Pacat ca a plecat:(
Frumoasa poezie. Pacat ca nu prea se aude decat muzica care trebuia sa fie pe fondal.
Slava Domnului Isus!😂😂😂😂😂😂
MARANATA VINO DOAMNE IISUSE AMIN !
Un om cu greutate mare in cuvintul lui Dzeu a plecat prea tinar de pe pamint
Mare om, pacat ca aplecat asa de repde..
Borza Claudio
Mare păcat că puneți muzica ...... sincer NU îi văd ROSTUL .........
👍
Păcat de fondul muzical care acoperă parțial vocea...ori asculți poezia ori asculți muzica?! Păcat de muzica in fundal
este in engleza te rog
Să te tunzi. ...Apoi să vorbești cuvântul lui Dumnezeu
Sper ca atunci cand ai facut comentariul Asta avea I Covid si Nu erai intreg la teasta aia goala derbedeule
O plecat de mult . așa era paru lui creț