„Emil Cioran zicea, mai în glumă - mai în serios: “...ca să treci de la limba română la limba franceză e ca și cum ai trece de la o rugăciune la un contract.” De ce e limba română așa o limbă unică? Așadar, să auzim 11 motive, care saltă limba de baștină a lui Brâncuși pe podiumul “pietrelor” rare ale omenirii. 1. Română este singura, din grupul de limbi romanice, care a supraviețuit în părțile acestea ale Europei. Rămâne un mister: cum de s-a întâmplat așa, în condițiile în care pe-aici au trecut valuri peste valuri de barbari, cu ale lor limbi slavice (din estul Eurasiei) sau uralice (din nordul Eurasiei). 2. Româna-i veche de 1700 de ani. Și că-i veche n-ar fi cine știe ce motiv de lauri, dar e veche în acel fel în care, de-am călători în timp în Țara Românească acum 600 de ani, nu ne-ar fi chiar atât de deosebit de greu să înțelegem ce le spunea unul ca Mircea cel Bătrân ostașilor săi. Poate vă pare de la sine înțeles, dar adevărul e că foarte puține limbi din lume și-au păstrat “trunchiul” întreg. Limba lui Shakespeare sau cea a lui Napoleon nu se pot lăuda cu așa o stare de conservare. 3. Dintre limbile latine, doar româna are articolul hotărât “enclitic”, adică atașat la sfârșitul substantivului. Spunem “fata”, “băiatul”, “tabloul”, și nu “la fille”, “le garçon”, “le tableau”, cum ar fi în franceză. Chestia asta ne conferă o melodicitate intrinsecă-n grai, plus o concizie-n exprimare. Practic, ne e de-ajuns un singur cuvânt, ca să ne facem înțeleși atunci, când ne referim la un obiect sau la o ființă anume. Ei, majoritatea popoarelor au nevoie de două cuvinte pentru asta. 4. “Se scrie cum se aude.” Se scrie cum se aude, dar vine la pachet cu sute de particularități de pronunție pe care noi, români fiind, le punem în aplicare ușor, natural, fără să le pritocim. N-avem nevoie de manualul de fonetică la capul patului, pentru ca organul din cavitatea bucală să se miște într-un fel când rostim “ceapă”, și în alt fel când rostim “ea”. Chiar dacă grupul de vocale e același. Pentru vorbitorii de arabă, de pildă, regula asta se învață cu creionul sub limbă - sunt dintre cei cărora le vine greu. 5. Lingviștii spun că, cel mai și cel mai bine, româna s-ar asemăna cu dalmata, din care istoria păstrează doar câteva sute de cuvinte și propoziții. Problema cu dalmata e că nu mai circulă. Sunt 0 vorbitori de dalmată pe Terra în acest moment, și probabil c-așa vor rămâne până la finalul veacurilor. Dalmata a fost declarată limbă moartă pe 10 iunie 1898. Este data decesului ultimului ei vorbitor, croatul Tuone Udaina, care o stăpânea parțial. Înainte să moară, Udaina a mărturisit, că limba îi e familiară încă din mica copilărie, că și-i amintește “ca prin vis” pe părinții lui conversând, uneori, în această limbă. 6. Româna e limba cu al treilea cel mai lung cuvânt din Europa. “PNEUMONOULTRAMICROSCOPICSILICOVOLCANICONIOZĂ”, 44 de litere. Definește o boală de plămâni care se face prin inhalarea prafului de siliciu vulcanic. Interesant e, că boala nu prea se face, deci nici cuvântul nu se folosește. 7. Limba română e intrată în patrimoniul UNESCO, aidoma Barierei de Corali din Australia, Marelui Zid Chinezesc ori Statuii Libertății. Româna a intrat în patrimoniul imaterial al lumii prin două cuvinte. E vorba de “dor” și “doină”, două cuvinte intraductibile, concluzionează UNESCO. “Dor” și “doină” se comportă mai degrabă ca niște diamante roz, decât ca niște alăturări de sunete - exprimă emoții, într-atât de specifice culturii noastre, încât traducerea lor în alte “glasuri” ar fi o contrafacere. Nu mai e nevoie să precizăm, că tot ele trec drept cele mai bogate în sens substantive din română. 8. Alt aspect unic în lume, româna “dirijează” cuvintele latine după regulile balcanice. Vocabularul e, vorba vine, “italienesc”, dar rânduielile gramaticale sunt de tip slav. Apar și coabitări între cele două registre, latin și slav. Concret, cazurile dativ și genitiv au aceeași formă (ca-n latină), timpul viitor și perfect se formează după o regulă hibrid între latină și slavă, dar infinitivul se evită (ca-n limbile slave). 9. Nicio altă limbă nu folosește atâtea zicători și expresii. Româna e printre puținele limbi în care “câinii latră și ursul merge”. E limba cu cele mai absurde imagini proverbiale, dar și limba în care proverbele, deși tot un fel de metafore, sunt considerate limbaj accesibil, limbaj “pe înțelesul tuturor”. Proverbele astea, spun specialiștii, exprimă cea mai intimă preocupare a poporului român - sensul să fie bogat, dar fraza să fie scurtă. Să spui mult în foarte puține cuvinte (la asta se referea și Alecsandri în celebra “românul s-a născut poet”). Cu titlu de curiozitate, cele mai numeroase zicători autohtone au ca subiect înțelepciunea - aproximativ 25% din totalul frazelor-proverb. 10. La fel de luxuriantă se dovedește româna și-n ceea ce privește numărul de cuvinte. Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, ne dă de înțeles că româna-i între primele 8 limbi ale lumii. Ultima ediție a “Marelui Dicționar al Limbii Române” adună 170.000 de cuvinte. Asta-n condițiile în care autorii au lăsat de-o parte diminutivele, și alea vreo 30.000. 11. La cât de veche e pe teritoriul european, româna ar trebui să aibă dialecte in interior, teritorial - adică limba locuitorilor din Banat, de pildă, să fie mult-diferită de cea a locuitorilor din Maramureș (vezi triada spaniolă-bască-catalană din Spania). Și totuși, nu-i cazul limbii române, în “curtea” căreia există graiuri și regionalisme, însă nu dialecte. Filologi ca Alexandru Philippide și Alf Lombard susțin că, iarăși, din punctul ăsta de vedere, româna e un fenomen fără precedent în lume…“ Articol redistribuit.
Multumesc Mr. Giant pentru aceasta alegere si reactie dar si pentru toate clipurile despre Ronania la care ai reactionat! Multumesc pentru faptul ca prin intermediul tau oamenii din toata lumea imi pot cunoaste tara( Romania)🇹🇩, cu frumusetile si traditiile ei. Multumesc! Cu respect ma inclin!👏👏👏👏❤🇹🇩
In this live session there are 2 songs. The first one is a huntsman song/Christmas carol (a throwback to the way Christianity tried to incorporate the local pagan customs). The lyrics roughly tells the story of the huntsman chasing a stag, slowly getting closer and hitting the target with a bow and arrow and then finally getting praised by the locals as the huntsman was going down the mountain with his prey.
I truly appreciate your reaction. You loose quite a lot from the "fine" sounds by not using headphones. The Romanians will surely laugh, but I feel like I can go through the hell listening to this songs and the sisters voices knowing that nothing from down there can touch my soul. Basically I feel next level of invincible. All the forests, mountains and the strength of our ancestors are flowing through my veins while listening to this song..and no, I did not smoked nothing :)))
The audio quality is lost over your video and does the song no justice. Still got goosebumps listening. Thank you Mr. Giant for promoting Romania and our culture. Be Blessed.
@@MrGiant Don't worry about it. It's good enough and anyone who wants to listen to the original can search for the song. The most important is your reaction which is priceless. I believe this can be fixed for future videos by recording both the system output and the microphone at the same time. It sounds like only the mic was recording what was played over the speakers. We also have a type of folk music called Lautareasca. I love Maria Tanase - Bun ii vinul ghiurghiuliu (Good is the light-red wine).
You are right about the forest. The carol is about a hunter trying to catch a stag at around Christmas time. They are also, briefly, mentioning the sea and the sun. 😊
Hi Mr. Giant. Yes, this is the true folkloric romanians music !! 🎉🎉❤❤😢 Try to listen and Gheorghe Zamfir with " Lonely Shepherd ". You will cry !😢🎉 Respectly, Cristian
"I'm walking through the Valley of the Shadow of Death I have no fear of evil Because I'm blind, Blind to everything My mind and gun bring me comfort I know I will destroy When the enemies come Goodness and mercy will follow me Forever on this earth How long my life will last Forever on this earth Sad I sit by the calm waters To find my soul I can't keep the right path Because I know for sure, I'm sure I'm wrong At the edge of a hill I met a man one night He told me he would save us from harm Since then the salvation has risen How long my life has lasted Forever on this earth Forgive me, my pain And the loss of a loved one But I smiled bitterly, I asked myself How can you save the one who does not want to be saved Going through the life of death I'm not afraid of the devil I return to the waters to find my soul (x2) But I know that when I die Lost forever and alienated My soul will be"
ty mr Giant. need to explain something: Surorile Osoianu [sisters Oshoianu] studied music at university. Maria, the younger of them, is a conductor of the choral orchestra. is you want to try some Romanian-Moldavbina musci, you shuld try Lupii lui Calancea [Calancea's Wolfs] ruclips.net/video/5MC-E0OoTQc/видео.html But maybe I will send you an Email.
Colind means "Carol of Christmas" but the translation is not quite exact because this type of song has been practiced from children to adults for over 1500 years and is specific only to Romania. look here 2 links with the same carol sung differently but which are indeed traditionally sung : ruclips.net/video/lV3kLNZRfAo/видео.html ruclips.net/video/NZCt5P51w48/видео.html
the name of song is Subcarpati feat. Osoianu sisters - christmas song / romanian language. P.S. : Osoianu sisters is from Moldavian Republic ... but with Subcarpati and with other new style bands make a really good job. It's really, really hard to keep the traditions, folclore and the nationality side... but with this kind of mix ... all the good stuff it's happening
@@Vieru-yx9bqI'm sorry to disappoint you, but I'm afraid there's no such thing as Moldavian language. The Republic of Moldova' s constitution says so to begin with. It's like saying that people speak American, Australian etcetera when in fact they are speaking English. That's the plain and simple truth, like it or not ... dear!!!
Moldavian language doesn’t exist. It is romanian language with moldovian dialect, like english spoken in UK and the english in US or the difference between the accent in Scotland and England. The ladies are sisters and are Moldovan citizens.
@@cristinacalugaru42 Ce limbă vorbeau moldovenii mai mult de 5 veacuri dacă: 1.Despre limba moldovenească şi limba valahă de I.H.Zucker, 1831; traducere din germană de N.Iorga. 2.«Expresia «limba românească» apare în Valahia în 1838» (V.Arvinte. Român, românesc, România. Bucureşti, 1983. P. 38). Abia în prima jumătate a veacului al XIX-lea! 3. Moldava lingua, linguae moldavicae, vocabula moldavorum, moldavorum lingua, moldavis lingua, vocabula moldavis, moldavicussermo, moldavus sermonem, moldavorum litterae, moldavica lingua, moldavorum historicus la D.Cantemir. Descriptio Moldaviae. Berlin, 1716; 4. Lingua moldavorum, în Catalogus recenset linguas..., I. Alschtedt. Germania, 1628; 5. Alphabetum Moldavorum... la Edward Bernard, Catalogi librorum... Oxania (Anglia), 1697; 6. Lingua moldavorum, la J.-A.Thuanus, Histoires..., Franţa, 1591 7. Moldauische Sprasche, documentele lui P.Şchiopu, Tirol, 1591 г.; 8. L’idiome moldave în Livre historique..., 1741, Franţa; 9. Idioma moldavorum la Onufrie, misionar (Lvov,1745) 10. Moldauische Sprache la Goethe, Călătorie în Italia; 1787 11. La langue moldave la d’Hauterive. Tableau de Moldavie. Paris, 1824; 12. Moldauische Sprasche la F.Schneidawind. Nurnberg, 1832 13.Moldauischen Sprache în D.Cantemir Descriptio Moldaviae. Berlin, 1771; 14. Despre limba noastră moldoveneascăde Gr.Ureche, 1635 15. De lingua moldavorum de D.Cantemir, 1716 16. De litteris moldavorum de D.Cantemir, 1716, Dicţionare ale limbii moldoveneşti: 17. Vocabulario italiano-moldavo de Silvestro Amelio, 1719. 18. Греко-славяно-молдавско-латинский словарь de N.Milescu-Spataru, 1672; 19. Lexicon moldovenesc (Catastiful mănăstirii Galata), 1588 20. Regulamentul organic al Moldovei 1831 Ediții Letopisitile Tarii Moldovii, tom 2, Grigore Ureche, Mihail Kogălniceanu, La Cantora Foaiei Satesti, Iași, 1845 Letopisitile Tarii Moldovii, tom 3, Grigore Ureche, Mihail Kogălniceanu, La Cantora Foaiei Satesti, Iași, 1846 Letopisitile Tarii Moldovii, tom 1, Grigore Ureche, Mihail Kogălniceanu, la Cantora Foiei Satesti si Institutul Albinei Romanesti, Iași, 1852 Letopisetul Terei Moldovei: 1662-1729): de la domniea lui Istrati Dabija V.V. pîna la a treia domnie a lui Mihai Racovita V.V., Nicolai Muste, Imprimeria Natională, C. N. Rãdulescu, Bucuresci, 1874 Chronique de Moldavie depuis le mileu de XIV siècle jusqu'a l'an 1594, Gregoire Urechi, Emile Picot, Libraire de la Societe Asiatique, Paris, 1878 Noui contribuțiuni la studiul cronicilor moldovene: letopisețul lui Eustratie Logofatul și letopisețul latinesc, cronicile lui Grigore Ureche, Simion Dascălul și Misail Călugarul, Constantin Giurescu, Institutul de Arte Grafice "Carol Göbl", București, 1908 Chronique de Gligorie Ureache, I.N. Popovici, București, 1911; Mironis Costini Chronicon Terrae Moldavicae ab Aarone Principe, Miron Costin, Eugenius Barwinski, Editura Socec, Bucurestiis, 1912; Letopisetul Țării Moldovei: de la Istratie Dabija pana la domnia a doua a lui Antioh Cantemir, 1661-1705, Constantin C. Giurescu, Editura Socec, 1913 Letopisețul Țărîi Moldovei, De neamul moldovenilor, Miron Costin, Giorge Pascu, Iași, 1921; Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Ion Pillat, Editura Cartea Românească, București, 1933. Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă: (1359-1595), Miron Costin, Constantin C. Giurescu, Editura Scrisul Românesc, Craiova, ediția I, 1934, ediția a II-a, 1939; ediția a III-a 1942, ediția a IV-a, 1943. Carte ce se chiama letopiset: ce într'însa spune cursul anilor și descălecarea Țării Moldovei și viața Domnilor, Grigore Ureche Vornicul și Simion Dascalul, D. Ciurezu, Fundatia Culturala Regala Principele Carol, București, 1939 Letopisețul Țării Moldovei de la Aron Vodă încoace, Miron Costin, P.P. Panaitescu, București, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1944. Letopisețul Țării Moldovei, Cartea pentru descălecatul dintâi, Miron Costin, Ion Pillat, Editura Cartea Românească, București, 1944. Letopisetul Tarii Moldovei dela Aron Voda încoace, Miron Costin, Mitu Grosu, Editura pentru Literatura si Arta a Uniunii Scriitorilor din R. P. R., București, 1950 Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, ESPLA, București, 1955 Letopisețul Țării Moldovei, Grigore Ureche, P.P. Panaitescu, ESPLA, București, ESPLA, ediția I, 1955; ediția a II-a, 1958. Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, P.P. Panaitescu, Biblioteca Școlarului, Editura Tineretului, București, 1958 Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Editura de Stat pentru Literatura si Arta, București, 1959 Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, Editura Tineretului, București, 1960 Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Biblioteca Școlarului, Editura Tineretului, București, 1961 Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă: (1359-1595), Miron Costin, Constantin C. Giurescu, 1961 Letopisețul Țărîi Moldovei, De neamul moldovenilor, Miron Costin, P.P. Panaitescu, Editura pentru Literatură, București, 1961; Letopisețul Țărîi Moldovei, Miron Costin, P. P. Panaitescu, Gheorghe Popp, Editura Tineretului, București, 1963 Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce,Iorgu Iordan, Editura pentru Literatură, București, 1963; Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Liviu Onu, Editura Științifică, București, 1967 Letopisețul Țărîi Moldovei, De neamul moldovenilor, Miron Costin, Liviu Onu, Editura Științifică, București, 1967 Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, P.P. Panaitescu, Gheorghe Popp, Colecția Lyceum, Editura Tineretului, București, 1967 Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, George Muntean, Editura Tineretului, București, 1968 Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, George Muntean, Editura Tineretului, București, 1972 Letopisețul Țărîi Moldovei, Miron Costin, Magdalena Popescu, Editura Minerva, 1975 Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Mircea Scarlat, Editura Minerva, 1978 Letopisețul Țărîi Moldovei: De neamul moldovenilor, Miron Costin, P. P. Panaitescu, Editura Minerva, București, 1979 Letopisețul Țării Moldovei ; precedat de, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Ion Dianu, Editura Albatros, București, 1984 Letopisețul Țării Moldovei, Ion Neculce, Editura Minerva, București, 1986; Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă, Simion Dascălul, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1989 Scrieri: Letopisețul Moldovei de la zidirea lumii și pînă la 1601. Letopisețul Țării Moldovei 1709-1711, Nicolae Costin, Svetlana Korolevschi, Editura Hyperion, Craiova, 1990 Băăăă, arată aici statalitatea, drapelul de luptă, stema, moneta, armata, limba, istoria, literatura, cultura Oltului, Munteniei, Ardealului, Maramureșului, Banatului si Dobrogei pînă în sec.20 Nimeni nu a avut nimic, toți au fost cosmos, vid, și colonii ale turcilor, ungurilor, bulgarilor, sîrbilor și tătarilor. Au avut doar moldovenii și voi ați furat toți de la ei cît ați putut, unde ați rupt teritoriu, unde istorie, unde limba, poezii și cîntece, și acum o faceți, cică pe fruncea Europei, cu datorii de 180 mlrd, care vor fi întoarse doar cu rinichii copiilor voștri, mai mergi la liceu, dragă...
![SUBCARPAŢI & Surorile Osoianu - Colind / Limba Română JU [ REACTION ]](http://i.ytimg.com/vi/NaAjm9oLERU/mqdefault.jpg)
![SUBCARPAŢI & Surorile Osoianu - Colind / Limba Română JU [ REACTION ]](/img/tr.png)
„Emil Cioran zicea, mai în glumă - mai în serios: “...ca să treci de la limba română la limba franceză e ca și cum ai trece de la o rugăciune la un contract.” De ce e limba română așa o limbă unică?
Așadar, să auzim 11 motive, care saltă limba de baștină a lui Brâncuși pe podiumul “pietrelor” rare ale omenirii.
1. Română este singura, din grupul de limbi romanice, care a supraviețuit în părțile acestea ale Europei. Rămâne un mister: cum de s-a întâmplat așa, în condițiile în care pe-aici au trecut valuri peste valuri de barbari, cu ale lor limbi slavice (din estul Eurasiei) sau uralice (din nordul Eurasiei).
2. Româna-i veche de 1700 de ani. Și că-i veche n-ar fi cine știe ce motiv de lauri, dar e veche în acel fel în care, de-am călători în timp în Țara Românească acum 600 de ani, nu ne-ar fi chiar atât de deosebit de greu să înțelegem ce le spunea unul ca Mircea cel Bătrân ostașilor săi.
Poate vă pare de la sine înțeles, dar adevărul e că foarte puține limbi din lume și-au păstrat “trunchiul” întreg. Limba lui Shakespeare sau cea a lui Napoleon nu se pot lăuda cu așa o stare de conservare.
3. Dintre limbile latine, doar româna are articolul hotărât “enclitic”, adică atașat la sfârșitul substantivului. Spunem “fata”, “băiatul”, “tabloul”, și nu “la fille”, “le garçon”, “le tableau”, cum ar fi în franceză.
Chestia asta ne conferă o melodicitate intrinsecă-n grai, plus o concizie-n exprimare. Practic, ne e de-ajuns un singur cuvânt, ca să ne facem înțeleși atunci, când ne referim la un obiect sau la o ființă anume. Ei, majoritatea popoarelor au nevoie de două cuvinte pentru asta.
4. “Se scrie cum se aude.” Se scrie cum se aude, dar vine la pachet cu sute de particularități de pronunție pe care noi, români fiind, le punem în aplicare ușor, natural, fără să le pritocim.
N-avem nevoie de manualul de fonetică la capul patului, pentru ca organul din cavitatea bucală să se miște într-un fel când rostim “ceapă”, și în alt fel când rostim “ea”. Chiar dacă grupul de vocale e același. Pentru vorbitorii de arabă, de pildă, regula asta se învață cu creionul sub limbă - sunt dintre cei cărora le vine greu.
5. Lingviștii spun că, cel mai și cel mai bine, româna s-ar asemăna cu dalmata, din care istoria păstrează doar câteva sute de cuvinte și propoziții. Problema cu dalmata e că nu mai circulă. Sunt 0 vorbitori de dalmată pe Terra în acest moment, și probabil c-așa vor rămâne până la finalul veacurilor.
Dalmata a fost declarată limbă moartă pe 10 iunie 1898. Este data decesului ultimului ei vorbitor, croatul Tuone Udaina, care o stăpânea parțial. Înainte să moară, Udaina a mărturisit, că limba îi e familiară încă din mica copilărie, că și-i amintește “ca prin vis” pe părinții lui conversând, uneori, în această limbă.
6. Româna e limba cu al treilea cel mai lung cuvânt din Europa. “PNEUMONOULTRAMICROSCOPICSILICOVOLCANICONIOZĂ”, 44 de litere. Definește o boală de plămâni care se face prin inhalarea prafului de siliciu vulcanic. Interesant e, că boala nu prea se face, deci nici cuvântul nu se folosește.
7. Limba română e intrată în patrimoniul UNESCO, aidoma Barierei de Corali din Australia, Marelui Zid Chinezesc ori Statuii Libertății. Româna a intrat în patrimoniul imaterial al lumii prin două cuvinte. E vorba de “dor” și “doină”, două cuvinte intraductibile, concluzionează UNESCO.
“Dor” și “doină” se comportă mai degrabă ca niște diamante roz, decât ca niște alăturări de sunete - exprimă emoții, într-atât de specifice culturii noastre, încât traducerea lor în alte “glasuri” ar fi o contrafacere. Nu mai e nevoie să precizăm, că tot ele trec drept cele mai bogate în sens substantive din română.
8. Alt aspect unic în lume, româna “dirijează” cuvintele latine după regulile balcanice. Vocabularul e, vorba vine, “italienesc”, dar rânduielile gramaticale sunt de tip slav. Apar și coabitări între cele două registre, latin și slav.
Concret, cazurile dativ și genitiv au aceeași formă (ca-n latină), timpul viitor și perfect se formează după o regulă hibrid între latină și slavă, dar infinitivul se evită (ca-n limbile slave).
9. Nicio altă limbă nu folosește atâtea zicători și expresii. Româna e printre puținele limbi în care “câinii latră și ursul merge”. E limba cu cele mai absurde imagini proverbiale, dar și limba în care proverbele, deși tot un fel de metafore, sunt considerate limbaj accesibil, limbaj “pe înțelesul tuturor”.
Proverbele astea, spun specialiștii, exprimă cea mai intimă preocupare a poporului român - sensul să fie bogat, dar fraza să fie scurtă. Să spui mult în foarte puține cuvinte (la asta se referea și Alecsandri în celebra “românul s-a născut poet”). Cu titlu de curiozitate, cele mai numeroase zicători autohtone au ca subiect înțelepciunea - aproximativ 25% din totalul frazelor-proverb.
10. La fel de luxuriantă se dovedește româna și-n ceea ce privește numărul de cuvinte. Președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, ne dă de înțeles că româna-i între primele 8 limbi ale lumii. Ultima ediție a “Marelui Dicționar al Limbii Române” adună 170.000 de cuvinte. Asta-n condițiile în care autorii au lăsat de-o parte diminutivele, și alea vreo 30.000.
11. La cât de veche e pe teritoriul european, româna ar trebui să aibă dialecte in interior, teritorial - adică limba locuitorilor din Banat, de pildă, să fie mult-diferită de cea a locuitorilor din Maramureș (vezi triada spaniolă-bască-catalană din Spania).
Și totuși, nu-i cazul limbii române, în “curtea” căreia există graiuri și regionalisme, însă nu dialecte. Filologi ca Alexandru Philippide și Alf Lombard susțin că, iarăși, din punctul ăsta de vedere, româna e un fenomen fără precedent în lume…“
Articol redistribuit.
Mi-ai stârnit interesul cu articolul asta. Acum vreau sa învăț mai multe despre limba mea. Mulțumesc!
Vă mulțumesc pentru acest articol !
🇲🇩❤️🇹🇩✌️
am vazut recent un film in aromana (da,exista si asa ceva). nu imi vine sa cred ca am inteles peste 70% din ce vorbeau oamenii.
Limba MOLDOVENEASCĂ, nimic rominesc!!!
DACIA explica tot. Acolo trebuie sa ne întoarcem
Multumesc Mr. Giant pentru aceasta alegere si reactie dar si pentru toate clipurile despre Ronania la care ai reactionat! Multumesc pentru faptul ca prin intermediul tau oamenii din toata lumea imi pot cunoaste tara( Romania)🇹🇩, cu frumusetile si traditiile ei. Multumesc! Cu respect ma inclin!👏👏👏👏❤🇹🇩
In this live session there are 2 songs. The first one is a huntsman song/Christmas carol (a throwback to the way Christianity tried to incorporate the local pagan customs). The lyrics roughly tells the story of the huntsman chasing a stag, slowly getting closer and hitting the target with a bow and arrow and then finally getting praised by the locals as the huntsman was going down the mountain with his prey.
Yes! With the mention that the stag symbolizes Christ being persecuted.
I truly appreciate your reaction. You loose quite a lot from the "fine" sounds by not using headphones.
The Romanians will surely laugh, but I feel like I can go through the hell listening to this songs and the sisters voices knowing that nothing from down there can touch my soul. Basically I feel next level of invincible. All the forests, mountains and the strength of our ancestors are flowing through my veins while listening to this song..and no, I did not smoked nothing :)))
No joke, sweetie 🎶👌💯
Same here bro!
I cry everytime!
Osoianu sisters also made a sound track for a play station game ,Named THE LAST OF US PART 2.
Mulțumim, Mr Giant, pentru promovarea muzicii românești și ne bucurăm că vă place!
Thank thank youuuu Mr. Giant ❤❤❤❤❤❤ONE OF MY FAV ❤❤❤LOVE YOU! God bless you❤❤❤❤
Yessss more subcarpatii😄
The audio quality is lost over your video and does the song no justice. Still got goosebumps listening.
Thank you Mr. Giant for promoting Romania and our culture.
Be Blessed.
Was it bad quality or lost completely. If the quality is bad I will try to fix it. Thank you for letting me know.
@@MrGiant
Don't worry about it. It's good enough and anyone who wants to listen to the original can search for the song. The most important is your reaction which is priceless.
I believe this can be fixed for future videos by recording both the system output and the microphone at the same time. It sounds like only the mic was recording what was played over the speakers.
We also have a type of folk music called Lautareasca. I love Maria Tanase - Bun ii vinul ghiurghiuliu (Good is the light-red wine).
Respect Mr.❤🇷🇴🇮🇪☘️
This song is our of this world ... Its just magic.... So powerful
Thank you Mister Giant!
Mulțumesc Mr. Giant , pentru promovarea României !
You are welcome
This is a live session ❤❤❤❤
Chills everytime
You are right about the forest. The carol is about a hunter trying to catch a stag at around Christmas time. They are also, briefly, mentioning the sea and the sun. 😊
Amazing!!❤
You should try to find more Romanian carols to see the similarity's with this song.
This song is called Carol and what you fell a a rain in the forest we fell as a snowing day every where in our country🎄🎄🎄
This song is called " Limba Română" = Românian lanq. ❤❤❤❤
👏
Hi Mr. Giant. Yes, this is the true folkloric romanians music !! 🎉🎉❤❤😢 Try to listen and Gheorghe Zamfir with " Lonely Shepherd ". You will cry !😢🎉 Respectly, Cristian
I watched it. Reacted to it too. Up tomorrow.
pls react to Irina Rimes x Damian Drăghici x Surorile Osoianu - IELELE
Thankyou for suggesting. I will.
Balkanic music! ❤❤
👏👏👏👏👏👍
Best band in Romania ,,Subcarpati
Listen also to Ielele Osoianu sisters, Damian Draghici, SubCarpati and Irina Rimes. It's a great song.
hy, Surorile Osoianu MEANS
Sisters(they are all sisters')
Osoianu(family name)
React subcarpati : da-i foale
Will do, thankyou for suggesting.
❤
Привет всем, Subcarpaţi лучше всех!🥁🎻🎺🎛️ Они могут остановить войну, вызвать дождь и воскресить человека🕊️ 🌻☀️
Urbanist Session - Irina Rimes
"I'm walking through the Valley of the Shadow of Death
I have no fear of evil
Because I'm blind,
Blind to everything
My mind and gun bring me comfort
I know I will destroy
When the enemies come
Goodness and mercy will follow me
Forever on this earth
How long my life will last
Forever on this earth
Sad I sit by the calm waters
To find my soul
I can't keep the right path
Because I know for sure, I'm sure I'm wrong
At the edge of a hill
I met a man one night
He told me he would save us from harm
Since then the salvation has risen
How long my life has lasted
Forever on this earth
Forgive me, my pain
And the loss of a loved one
But I smiled bitterly, I asked myself
How can you save the one who does not want to be saved
Going through the life of death
I'm not afraid of the devil
I return to the waters to find my soul (x2)
But I know that when I die
Lost forever and alienated
My soul will be"
Thank you.
Surorile Osoianu= Osoianu Sisters ! And "Subcarpati " mean the hills near Carpathians mountains ! This is a romanian country music.
MOLDAVIAN music, nothing rominian!!!
@@Vieru-yx9bq Moldavia is Romania !
@@vasilespirea8375
MOLDAVIA is not Rominia!!!
Go to school and study more, dear!!!
@@Vieru-yx9bq You need to learn. We have same language.
@@vasilespirea8375
MOLDAVIAN language, nothing rominian!!!
ty mr Giant.
need to explain something: Surorile Osoianu [sisters Oshoianu] studied music at university. Maria, the younger of them, is a conductor of the choral orchestra.
is you want to try some Romanian-Moldavbina musci, you shuld try
Lupii lui Calancea [Calancea's Wolfs]
ruclips.net/video/5MC-E0OoTQc/видео.html
But maybe I will send you an Email.
Thank you for the suggestion. I will check this out. Seems I already have it saved to watch.
Colind means "Carol of Christmas" but the translation is not quite exact because this type of song has been practiced from children to adults for over 1500 years and is specific only to Romania.
look here 2 links with the same carol sung differently but which are indeed traditionally sung :
ruclips.net/video/lV3kLNZRfAo/видео.html
ruclips.net/video/NZCt5P51w48/видео.html
Thank you, I am excited to watch them. Have a great day.
the name of song is Subcarpati feat. Osoianu sisters - christmas song / romanian language. P.S. : Osoianu sisters is from Moldavian Republic ... but with Subcarpati and with other new style bands make a really good job. It's really, really hard to keep the traditions, folclore and the nationality side... but with this kind of mix ... all the good stuff it's happening
Muzica populară româna este foarte variată si este diferită in toate regiunile ca accent si ritm dar păstrează valorile populare românești
Try the Osoianu sister with irina rimes-ielele
I have it saved to watch.
These girls are sisters!
Like and subscribe from Ireland, keep exploring brother 😊
E muzică moldovenească interpretele sunt moldovence 🤨🤨🤨🤨
Romanian folclor îs liber Texas music
Next react to Surorile Osoianu - Prin valea umbrei morti. A cover for last of us 2.
Thank you for suggesting. I will.
Mr giant îs obout war and death
You need headphones.. they sing on 5 layers
How does Romanian language sound to you? I would love to see you reaction to Dan Balan & Irina Rimes - Ultima Noapte.
MOLDAVIAN language, notning rominian, dear!!!
@@Vieru-yx9bqI'm sorry to disappoint you, but I'm afraid there's no such thing as Moldavian language. The Republic of Moldova' s constitution says so to begin with. It's like saying that people speak American, Australian etcetera when in fact they are speaking English. That's the plain and simple truth, like it or not ... dear!!!
Subcarpati take the romanian folk up to 11
Es Moldavia
so sad that you have such pour sound ...this song is way beyond everyone imagined if they have perfect sound quality to listen to it
MOLDAVIAN language, nothing rominian!!!
Moldavian language doesn’t exist. It is romanian language with moldovian dialect, like english spoken in UK and the english in US or the difference between the accent in Scotland and England. The ladies are sisters and are Moldovan citizens.
@@cristinacalugaru42
Ce limbă vorbeau moldovenii mai mult de 5 veacuri dacă:
1.Despre limba moldovenească şi limba valahă de I.H.Zucker, 1831; traducere din germană de N.Iorga.
2.«Expresia «limba românească» apare în Valahia în 1838» (V.Arvinte. Român, românesc, România. Bucureşti, 1983. P. 38). Abia în prima jumătate a veacului al XIX-lea!
3. Moldava lingua, linguae moldavicae, vocabula moldavorum, moldavorum lingua, moldavis lingua, vocabula moldavis, moldavicussermo, moldavus sermonem, moldavorum litterae, moldavica lingua, moldavorum historicus la D.Cantemir. Descriptio Moldaviae. Berlin, 1716;
4. Lingua moldavorum, în Catalogus recenset linguas..., I. Alschtedt. Germania, 1628;
5. Alphabetum Moldavorum... la Edward Bernard, Catalogi librorum... Oxania (Anglia), 1697;
6. Lingua moldavorum, la J.-A.Thuanus, Histoires..., Franţa, 1591
7. Moldauische Sprasche, documentele lui P.Şchiopu, Tirol, 1591 г.;
8. L’idiome moldave în Livre historique..., 1741, Franţa;
9. Idioma moldavorum la Onufrie, misionar (Lvov,1745)
10. Moldauische Sprache la Goethe, Călătorie în Italia; 1787
11. La langue moldave la d’Hauterive. Tableau de Moldavie. Paris, 1824;
12. Moldauische Sprasche la F.Schneidawind. Nurnberg, 1832
13.Moldauischen Sprache în D.Cantemir Descriptio Moldaviae. Berlin, 1771;
14. Despre limba noastră moldoveneascăde Gr.Ureche, 1635
15. De lingua moldavorum de D.Cantemir, 1716
16. De litteris moldavorum de D.Cantemir, 1716,
Dicţionare ale limbii moldoveneşti:
17. Vocabulario italiano-moldavo de Silvestro Amelio, 1719.
18. Греко-славяно-молдавско-латинский словарь de N.Milescu-Spataru, 1672;
19. Lexicon moldovenesc (Catastiful mănăstirii Galata), 1588
20. Regulamentul organic al Moldovei 1831
Ediții
Letopisitile Tarii Moldovii, tom 2, Grigore Ureche, Mihail Kogălniceanu, La Cantora Foaiei Satesti, Iași, 1845
Letopisitile Tarii Moldovii, tom 3, Grigore Ureche, Mihail Kogălniceanu, La Cantora Foaiei Satesti, Iași, 1846
Letopisitile Tarii Moldovii, tom 1, Grigore Ureche, Mihail Kogălniceanu, la Cantora Foiei Satesti si Institutul Albinei Romanesti, Iași, 1852
Letopisetul Terei Moldovei: 1662-1729): de la domniea lui Istrati Dabija V.V. pîna la a treia domnie a lui Mihai Racovita V.V., Nicolai Muste, Imprimeria Natională, C. N. Rãdulescu, Bucuresci, 1874
Chronique de Moldavie depuis le mileu de XIV siècle jusqu'a l'an 1594, Gregoire Urechi, Emile Picot, Libraire de la Societe Asiatique, Paris, 1878
Noui contribuțiuni la studiul cronicilor moldovene: letopisețul lui Eustratie Logofatul și letopisețul latinesc, cronicile lui Grigore Ureche, Simion Dascălul și Misail Călugarul, Constantin Giurescu, Institutul de Arte Grafice "Carol Göbl", București, 1908
Chronique de Gligorie Ureache, I.N. Popovici, București, 1911;
Mironis Costini Chronicon Terrae Moldavicae ab Aarone Principe, Miron Costin, Eugenius Barwinski, Editura Socec, Bucurestiis, 1912;
Letopisetul Țării Moldovei: de la Istratie Dabija pana la domnia a doua a lui Antioh Cantemir, 1661-1705, Constantin C. Giurescu, Editura Socec, 1913
Letopisețul Țărîi Moldovei, De neamul moldovenilor, Miron Costin, Giorge Pascu, Iași, 1921;
Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Ion Pillat, Editura Cartea Românească, București, 1933.
Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă: (1359-1595), Miron Costin, Constantin C. Giurescu, Editura Scrisul Românesc, Craiova, ediția I, 1934, ediția a II-a, 1939; ediția a III-a 1942, ediția a IV-a, 1943.
Carte ce se chiama letopiset: ce într'însa spune cursul anilor și descălecarea Țării Moldovei și viața Domnilor, Grigore Ureche Vornicul și Simion Dascalul, D. Ciurezu, Fundatia Culturala Regala Principele Carol, București, 1939
Letopisețul Țării Moldovei de la Aron Vodă încoace, Miron Costin, P.P. Panaitescu, București, Fundația Regală pentru Literatură și Artă, 1944.
Letopisețul Țării Moldovei, Cartea pentru descălecatul dintâi, Miron Costin, Ion Pillat, Editura Cartea Românească, București, 1944.
Letopisetul Tarii Moldovei dela Aron Voda încoace, Miron Costin, Mitu Grosu, Editura pentru Literatura si Arta a Uniunii Scriitorilor din R. P. R., București, 1950
Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, ESPLA, București, 1955
Letopisețul Țării Moldovei, Grigore Ureche, P.P. Panaitescu, ESPLA, București, ESPLA, ediția I, 1955; ediția a II-a, 1958.
Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, P.P. Panaitescu, Biblioteca Școlarului, Editura Tineretului, București, 1958
Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Editura de Stat pentru Literatura si Arta, București, 1959
Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, Editura Tineretului, București, 1960
Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Biblioteca Școlarului, Editura Tineretului, București, 1961
Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă: (1359-1595), Miron Costin, Constantin C. Giurescu, 1961
Letopisețul Țărîi Moldovei, De neamul moldovenilor, Miron Costin, P.P. Panaitescu, Editura pentru Literatură, București, 1961;
Letopisețul Țărîi Moldovei, Miron Costin, P. P. Panaitescu, Gheorghe Popp, Editura Tineretului, București, 1963
Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce,Iorgu Iordan, Editura pentru Literatură, București, 1963;
Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Liviu Onu, Editura Științifică, București, 1967
Letopisețul Țărîi Moldovei, De neamul moldovenilor, Miron Costin, Liviu Onu, Editura Științifică, București, 1967
Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, P.P. Panaitescu, Gheorghe Popp, Colecția Lyceum, Editura Tineretului, București, 1967
Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, George Muntean, Editura Tineretului, București, 1968
Letopisețul Țărîi Moldovei, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Iorgu Iordan, George Muntean, Editura Tineretului, București, 1972
Letopisețul Țărîi Moldovei, Miron Costin, Magdalena Popescu, Editura Minerva, 1975
Letopisețul Țărîi Moldovei, Grigore Ureche, Mircea Scarlat, Editura Minerva, 1978
Letopisețul Țărîi Moldovei: De neamul moldovenilor, Miron Costin, P. P. Panaitescu, Editura Minerva, București, 1979
Letopisețul Țării Moldovei ; precedat de, O samă de cuvinte, Ion Neculce, Ion Dianu, Editura Albatros, București, 1984
Letopisețul Țării Moldovei, Ion Neculce, Editura Minerva, București, 1986;
Letopisețul Țării Moldovei până la Aron Vodă, Simion Dascălul, Universitatea "Al. I. Cuza", Iași, 1989
Scrieri: Letopisețul Moldovei de la zidirea lumii și pînă la 1601. Letopisețul Țării Moldovei 1709-1711, Nicolae Costin, Svetlana Korolevschi, Editura Hyperion, Craiova, 1990
Băăăă, arată aici statalitatea, drapelul de luptă, stema, moneta, armata, limba, istoria, literatura, cultura Oltului, Munteniei, Ardealului, Maramureșului, Banatului si Dobrogei pînă în sec.20
Nimeni nu a avut nimic, toți au fost cosmos, vid, și colonii ale turcilor, ungurilor, bulgarilor, sîrbilor și tătarilor.
Au avut doar moldovenii și voi ați furat toți de la ei cît ați putut, unde ați rupt teritoriu, unde istorie, unde limba, poezii și cîntece, și acum o faceți, cică pe fruncea Europei, cu datorii de 180 mlrd, care vor fi întoarse doar cu rinichii copiilor voștri, mai mergi la liceu, dragă...
Ce porcărie!!!
no bass :/ kinda suk
❤