Grigore Vasiliu Birlic | Scurta Biografie | CosmoKino
HTML-код
- Опубликовано: 5 сен 2024
- O scurta biografie a marelui actor de comedie Gigore Vasiliu Birlic.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Selectie de replici si citate marca Birlic se pot gasi pe: replici.net/gr...
===========================================================================
- Gasiti-ne pe facebook: / cosmokino-103872677972589
+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++
- Abonati-va si sustineti canalul: / @cosmokino1171
GRIGORE VASILIU BIRLIC
Născut pe 24 ianuarie 1905 la Fălticeni, în familia unui negustor, Grigore Vasiliu ştia încă din copilărie ce voia de la viaţă : voia să facă oamenii să râdă.
Mai întâi a fost atras de meseria de clown, sau dresor de animale, ori trapezist la circ. Tatăl său, negustor serios, l-a convins repede să renunţe la aceste "ocupaţiuni", cu metodele mai mult sau mai puţin contondente ale vremii...
După ce a terminat liceul "Nicu Gane" din Fălticeni este trimis de familie la Cernăuţi - pe atunci, un centru universitar foarte respectat - pentru a studia Dreptul. Puţină lume ştie că marele comic chiar avea o Diplomă în Drept... drept e că nici n-a folosit-o vreodată.
În timpul studiilor a dat de şapte ori examen la Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică din Cernăuţi - şi a picat cu brio de fiecare dată : era peltic, pocea cuvintele şi scuipa când trebuia să dea o replică mai ţipată... Însă, cum îl trăgea aţa tot către teatru, dar şi pentru a face rost de ceva bani de buzunar, făcea figuraţie pe scena Teatrului din Cernăuţi.
Astfel a primit un rolişor într-o comedie - un tâmpit pe care l-a interpretat atât de caraghios, că publicul a hohotit minute în şir. Victor Ion Popa, pe atunci directorul teatrului, a sesizat momentul şi a început să-i dea şi alte roluri. Sică Alexandrescu, co-fondator, împreună cu Tudor Muşatesccu şi Ion Iancovescu, al Teatrului Vesel din Bucureşti, l-a rugat pe regizorul Aurel Maican să-l aducă pe tânărul Grigore Vasiliu la Bucureşti.
Aşa s-a născut "BIRLIC". Pentru că, dintre rolurile interpretate în diverse piese bulevardiere la Teatrul Vesel, acest "Birlic" - un funcţionar dintr-un orăşel modovenesc - i-a adus cel mai mare succes.
A jucat la Teatrul Vesel până în 1940. Grigore Vasiliu, supranumit de acum înainte "BIRLIC", a mai fost, în acelaşi timp, fondator şi director a diverse companii teatrale private, dintre care cea mai cunoscută a fost trupa Colorado.
În anii '30 Birlic era un adevărat star. A debutat şi în film: BING-BANG, alături de Stroe şi Vasilache. Politica nu-l interesa, în schimb îi plăcea să joace nu doar pe scenă sau în film, ci şi la cazinou ! Se spune că reuşise să fondeze trupa Colorado chiar cu bani câştigaţi la ruleta cazinoului din Sinaia!
După Război, în 1947 e elaborată Legea Teatrelor, prin care regimul comunist naţionaliza toate companiile private de teatru.
Norocul lui Birlic a fost că tocmai atunci el se afla în plină glorie. Era greu, chiar şi pentru autorităţile comuniste, să ignore sau să "ascundă" în vreo puşcărie obscură un talent atât de faimos.
Birlic însuşi a povestit cum a fost "îmbiat", alături de alţi mari actori ai vremii, să adere la partidul nou-instalat la putere: aceştia au fost invitaţi la Ambasada Uniunii Sovietice, serviţi cu delicatese culinare şi şampanie, iar la final Comisarul Poporului Vîşinski i-a adunat pe toţi şi le-a explicat cum tratează Partidul Comunist artiştii în URSS : cei care-şi văd de treabă primesc coniac, caviar şi şampanie ; pentru ceilalţi există o singură variantă : Siberia ! Moldovean hâtru, Birlic a evitat a doua variantă... şi aşa a ajuns protagonist la Teatrul Naţional din Bucureşti.
Nu putea evita, însă, lecţiile de "economie politică" ţinute actorilor de diverşi politruci comunişti, unii din ei, complet analfabeţi... Evident că lui Birlic şi majorităţii actorilor convocaţi puţin le păsa de "economia politică" şi de activiştii comunişti, însă erau obligaţi să participe la "lecţii", cel puţin în perioada stalinistă.
Există o anecdotă savuroasă, povestită de Titus Popovici, în legătură cu aceste şedinţe de îndoctrinare : Grigore Vasiliu Birlic e invitat să spună care erau reprezentanţii claselor sociale în orânduirea feudală. Birlic habar n-avea, bineînţeles, iar orânduirea respectivă el o pronunţa "feduală"... Suit la catedră, disperat, îşi ruga aşa-zişii tovarăşi să-i sufle. Reuşeşte să îngaime că "în orânduirea feduală... existau... boierii şi...", atât apucase să-i sufle Aurel Baranga, atenţionat imediat de politruc: "Nu suflaţi, tovarăşe Baranga, tovarăşul Birlic ştie !" "Ştiu", zice Birlic, cu faţa aia înspăimântată şi ochii lui mari, de câine bătut, cum îl descria, inspirat, Radu Beligan. Şi reia : "În orânduirea feduală erau boierii..." "Şi?..." face politrucul. Atunci, Aurel Baranga, ca să nu sufle, îi arată semnul obscen arhicunoscut, cu degetul mijlociu de la dreapta băgat între degetul mare şi arătătorul mâinii stângi : "I-o bagi..." Luminat, Birlic strigă, triumfător şi foarte mândru de cunoştinţele sale istorico-politice : "Boierii şi curvili!" Rămâne un mister, pentru vecie, ce notă i-o fi dat activistul de Partid lui Birlic, după această reprezentaţie.
Cum-necum, Birlic şi-a văzut de teatru şi film. A făcut-o la fel de genial ca şi înainte de război. A primit caviar şi şampanie, titluri şi onoruri, bani... bine, banii a avut grijă să-i toace tot la jocuri de noroc... Se spune că, atunci când filmul "Telegrame" a fost nominalizat la Palme d'Or la Cannes, în 1959, Birlic, ca membru în delegaţia română, a stat mai mult în cazinou... Ca să poată reveni în ţară a fost nevoie să i se trimită o sumă consistentă de la Bucureşti, pentru că în două-trei zile ajunsese... Lefter Popescu!
A lăsat în urmă numeroase roluri memorabile, atât pe scenă, pe pelicula cinematografică sau în arhivele Teatrului Radiofonic. Numai din Caragiale a jucat 13 personaje!
A murit în 1970, pe un pat de spital, răpus de o boală incurabilă. Iată, au trecut 50 de ani de la moartea lui Grigore Vasiliu Birlic, însă şi astăzi interpretările lui stârnesc hohotele publicului. Se poate spune că a murit liniştit, ştiind că şi-a îndeplinit scopul urmărit încă din copilărie, şi anume : să facă oamenii să râdă.
Au fost minuni de la Dumnezeu. 🙏🙏🙏👏👏👏.
Ce ma mira cand ascult biografia lui Birlic,este faptul ca marea majoritate a divulgatorilor,se feresc sa spuna ca provine dintr o familie de comercianti evrei.
Si ce daca era evreu ??? Urasti Evreii ?????
@@ca-elneda6308 cei ce povestesc se pare ca omit sa spuna ca birlic a fost evreu. Acesta este sensul corect scris de giorgia .
Iera evreu...