Vizitele monarhilor la Chișinău. Partea I. Țarii și țarinele Rusiei
HTML-код
- Опубликовано: 16 окт 2024
- Prezintă Aliona Grati, doctor habilitat în filologie și Nicolae Enciu, doctor habilitat în istorie.
Ca orice oraș cu tradiție, Chișinăul își are poveștile lui. Ele îi alcătuiesc forța ascunsă, incomensurabila forță a permanențelor. Povestea ne poate sustrage întâmplărilor cotidianului, rutinei în care suntem mai tot timpul, inexorabil, absorbiți, pentru a ne readuce străvechea plăcere a reîntâlnirii cu faptul excepțional. Ne strecurăm în trecutul orașului. Vrem să-i cunoaștem adevărurile dure, dar și partea lui de ficțiune, de evadare din istorie. Nimic nu provoacă ieșirile din existența ternă la fel de eficient ca sărbătoarea colectivă.
Filmul face parte din serialul „Arta și mitopoetica orașului Chișinău”, director de proiect Aliona Grati, regizor - Diana Pidghirnîi, imagine - Grigore Rață, editor de imagine - Diana Busuioc, selecție muzicală - Galina Dimitrova, grafică - Aureliu Busuioc, lectură - Iulian Proca.
Frumos!
Trebuia sa începeți cu începutul! Au venit în vizita, lea plăcut, și apoi au cotropit! Asta este realitatea!
La fel și în Transilvania, au venit austriecii le-au plăcut locurile, le-au cotropit, iar astăzi scursuri austriece ramase, își reamintesc cu pioșenie( când austriecii le cer) ce bine era!
Aceiași pioșenie se simte și în acest articol! Ne vorbiți de sturza, o familie de trădători ai tarii către străinătate!
Nu se poate pur si simplu de privit,neaparat trebu sa incepeti a comentata cine si c'è a facut, lasam trecutu in trecut
Lăsând trecutul în trecut înseamnă că acceptați ca sunteți rusificati cu ajutorul lui Sturza! Înseamnă că sunteți mulțumiți cu cei deportați în siberia și sunteți prieteni cu rusii care le-au luat locul. Sunteți prieteni cu ucrainienii care v-au batjocorit ani de zile și care au omorât câteva mii de romani la fântână alba!
Sunteți mulțumiți cu cei ce v-au vandalizat banca pentru a face politica prorus!
23:40 un discurs onest de la acea ”sărbătoare”: Н. Дурново . ”По поводу столетия присоединения Бессарабии к России” - Санкт-петербургские Ведомости, 1912. № 118, 27 мая. С. 1.:
”Владея сто лет Бессарабией, что сделали мы для молдавского населения, для культурного его развития? Мы ровно ничего не сделали, ибо все созданные в Бессарабии школы имеют целью превратить румын бессарабских в великороссов, что не удается…”
Da, memoria colectiva este una favorabila unui fost cotropitor? Daca da, ce trist!