Tot aşa odată, iar. La un sfânt prin Făurar Ori la sfinţii Mucenici, Târla noastră pe pitici Odihnea pe creastă, sus, - Eu voinic prea tare nu-s. Rupt din fugă Subt o glugă De aluni, pe buturugă Odihnii Şi eu curând… Vezi, atunci mi-a dat prin gând Că tot stând şi alergând Jos, în vraful de foi ude Prin lăstari şi vrejuri crude, S-ar putea să dau de el: Melcul prost, încetinel… În ungher adânc, un gând Îmi şoptea că melcul blând Din mormânt de foi, pe-aproape Cheamă Omul să-l dezgroape… Şi pornii la scotocit (Cu noroc, căci l-am găsit). Era, tot o mogâldeaţă: Ochi de bou, dar cu albeaţă: Între el şi ce-i afar’ Strejuia un zid de var. - Ce să fac cu el aşa? Să-l arunc nu îmi venea… Vream să văd cum se desghioacă Pui molatic, din ghioacă, Vream să văd cum iar învie Somnoros, din colivie…
🌟 Deferență profundă și felicitari cordiale ❤️, Maestre Nicu Alifantis, pentru muzica sublimă interpretată magistral! 🎶 💞 🤗
Tot aşa odată, iar.
La un sfânt prin Făurar
Ori la sfinţii Mucenici,
Târla noastră pe pitici
Odihnea pe creastă, sus,
- Eu voinic prea tare nu-s.
Rupt din fugă
Subt o glugă
De aluni, pe buturugă
Odihnii
Şi eu curând…
Vezi, atunci mi-a dat prin gând
Că tot stând şi alergând
Jos, în vraful de foi ude
Prin lăstari şi vrejuri crude,
S-ar putea să dau de el:
Melcul prost, încetinel…
În ungher adânc, un gând
Îmi şoptea că melcul blând
Din mormânt de foi, pe-aproape
Cheamă Omul să-l dezgroape…
Şi pornii la scotocit
(Cu noroc, căci l-am găsit).
Era, tot o mogâldeaţă:
Ochi de bou, dar cu albeaţă:
Între el şi ce-i afar’
Strejuia un zid de var.
- Ce să fac cu el aşa?
Să-l arunc nu îmi venea…
Vream să văd cum se desghioacă
Pui molatic, din ghioacă,
Vream să văd cum iar învie
Somnoros, din colivie…
la fel!