Mulțumim din suflet tuturor celor care ne susțin prin abonări, aprecieri și comentarii la piesele postate. De asemenea, recunoștința noastră se îndreaptă și către cei care aleg să ne sprijine devenind membri ai canalului nostru. 🙏❤🎭
O piesa emotionanta...la fel si vocea lui Joe Dassin...va multumesc!Ne treziti sentimente frumoase,ne transpuneti intr-o lume de vis...departe de toate cele zilnice,care au devenit atât de apsatoare...
M-a podidit plansul de la inceput fiindcà m-au nàpàdit amintirile de cum l-am auzit pe Joe Dassin. Astàzi am 60 de ani si vorbesc trei limbi stràine dar prima mea iubire a fost limba francezà. Am absolvit facultatea de Limbi si Literaturi Stràine - asa se numea in 1989, cand am terminat, astàzi poate si-a schimbat numele, cà s-au schimbat o gràmadà de lucruri in Romania - si mi-am scris lucrarea de diplomà cu tema "Structures cinématographiques dans l'oeuvre de Marguerite Duras et Alain Robbe-Grillet". Era un subiect atit de nou si neexplorat incit profii din comisie nu au stiut ce intrebàri sà-mi punà...hahahaha... Pe atunci Romania era puternic francofilà, astàzi a devenit complet anglofilà dar cum ar putea fi altfel dacà lumea intreagà, inclusiv Frantza, a devenit anglofilà? Nu vreau sà mà plang si sà spun, ca fiecare generatie de bàtrani, cà "era mai bine pe vremea noastrà" fiindcà eu nu-i suportam, cand eram tinàrà, pe bàtranii care criticau generatzia noastrà. Fiecare generatie de tineri are dreptul sà-si tràiascà propria epocà fàrà sà le rupà bàtranii sufletul cu vàicàrelile lor. Dar, ca pentru fiecare generatie, tineretea a fost virsta cea mai frumoasà. Nu pentru cà "era mai bine cu Ceausescu", Doamne fereste, a fost ingrozitor, dar tineretea e atit de frumoasà incit nici chiar comunistii nu au reusit sà ne-o distrugà. La càminul studentzesc eram patru colege in camerà, iarna erau -20 de grade si caloriferele erau reci, stàteam pe noi cu palton, cizme, càciuli peste tot, si la càmin si la facultate, ne inghetza mina pe pix cand studiam si luam notitze dar radeam asa de mult, radeam de orice, fiindcà asa e tineretzea, inima e usoarà, plinà de speranze, viitorul e tot in fatzà, plin de promisiuni si inima sperà si crede in mai bine. Si sperantzele noastre nu au fost desarte, ne-a eliberat Dumnezeu si ne-am luat zborul spre alte meleaguri, sà vorbim limbile pe care le inàtzasem cu oamenii de pe alte meleaguri, sà cunoastem, sà cunoastem si iar sà cunoastem, sà vedem lumea, sà vorbim franceza cu francezii in loc sà repetàm verbe si forme gramaticale cu elevi pe care nu-i interesa. A propos, romanii astàzi vorbesc limbi stràine, ii intereseazà, pentru cà ARE SENS sà invetzi o limbà stràinà dacà poti sà o vorbesi cu nativii din orice tzarà. Scuzati-mà, cum v-am spus, m-au nàpàdit amintirile si gandurile. Dacà tineretzea priveste inainte, spre viitor, bàtranetea, viceversa, se uità inapoi, spre trecut. Am citit cà in Cer toate sufletele au in jur de 30 de ani si asa trebuie sà fie. Tot ce tràim dupà 30 de ani are tot mai putzinà importantzà. De asta nu-mi amintesc ce am fàcut ieri dar copilària si tineretzea ràmin asa de vii incit par mai prezente decit prezentul. Và multumesc pentru tot, Internet si RUclips sint inventzii geniale, ochii nu mà mai ajutà sà citesc asa cà, sà pot asculta atita teatru, e o mare consolare chiar dacà uneori mà facetzi sà plang. Hahahaha...in timp ce scriu comentariul, ascult "Sakuntala" iar personajul spune "...si azi sunt eu, nebunul, acel ce plang trecutul si-n viitor mi-e groazà de-ntreg necunoscutul"...miracolul ferestrelor RUclips multiple. Ajunge. Và pup pe totzi.
Vă mulțumim pentru acest comentariu atât de bogat în amintiri, emoții și reflecții. Ne onorează să știm că teatrul și poveștile pe care le ascultați pe canalul nostru reușesc să vă atingă sufletul și să vă trezească amintiri dragi. Experiențele dumneavoastră legate de tineretul plin de speranță, de iubirea pentru limba franceză și de bucuria de a descoperi lumea sunt cu adevărat inspiraționale. Este impresionant cum ați transformat greutățile vremurilor în râsete, învățămine și împliniri. Totodată, ne regăsim în aprecierea pentru frumusețea artei, indiferent de vârstă, și suntem bucuroși că piesele ascultate sunt o consolare și o plăcere pentru dumneavoastră. Ne străduim să păstrăm vie această legătură cu frumosul, cu amintirile și cu sufletul teatrului, iar faptul că vă simțiți minunat alături de noi este cel mai prețios răspuns la munca noastră. Vă dorim sănătate, bucurii și multe momente înălțătoare alături de spectacolele pe care le iubiți. 🌟 P.S. "Sakuntala" este, într-adevăr, o operă profundă, iar faptul că o legați de acest moment de introspecție adaugă și mai multă frumusețe ascultării. Vă îmbrățișăm virtual și vă dormi numai bine! ❤️
Mulțumim din suflet tuturor celor care ne susțin prin abonări, aprecieri și comentarii la piesele postate. De asemenea, recunoștința noastră se îndreaptă și către cei care aleg să ne sprijine devenind membri ai canalului nostru. 🙏❤🎭
Superba piesa !!!!! Miiii de multumiri!!!!❤
O piesa emotionanta...la fel si vocea lui Joe Dassin...va multumesc!Ne treziti sentimente frumoase,ne transpuneti intr-o lume de vis...departe de toate cele zilnice,care au devenit atât de apsatoare...
Vă mulțumim pentru cuvintele frumoase și pentru emoțiile împărtășite! 💫
M-a podidit plansul de la inceput fiindcà m-au nàpàdit amintirile de cum l-am auzit pe Joe Dassin. Astàzi am 60 de ani si vorbesc trei limbi stràine dar prima mea iubire a fost limba francezà. Am absolvit facultatea de Limbi si Literaturi Stràine - asa se numea in 1989, cand am terminat, astàzi poate si-a schimbat numele, cà s-au schimbat o gràmadà de lucruri in Romania - si mi-am scris lucrarea de diplomà cu tema "Structures cinématographiques dans l'oeuvre de Marguerite Duras et Alain Robbe-Grillet". Era un subiect atit de nou si neexplorat incit profii din comisie nu au stiut ce intrebàri sà-mi punà...hahahaha...
Pe atunci Romania era puternic francofilà, astàzi a devenit complet anglofilà dar cum ar putea fi altfel dacà lumea intreagà, inclusiv Frantza, a devenit anglofilà?
Nu vreau sà mà plang si sà spun, ca fiecare generatie de bàtrani, cà "era mai bine pe vremea noastrà" fiindcà eu nu-i suportam, cand eram tinàrà, pe bàtranii care criticau generatzia noastrà. Fiecare generatie de tineri are dreptul sà-si tràiascà propria epocà fàrà sà le rupà bàtranii sufletul cu vàicàrelile lor. Dar, ca pentru fiecare generatie, tineretea a fost virsta cea mai frumoasà. Nu pentru cà "era mai bine cu Ceausescu", Doamne fereste, a fost ingrozitor, dar tineretea e atit de frumoasà incit nici chiar comunistii nu au reusit sà ne-o distrugà. La càminul studentzesc eram patru colege in camerà, iarna erau -20 de grade si caloriferele erau reci, stàteam pe noi cu palton, cizme, càciuli peste tot, si la càmin si la facultate, ne inghetza mina pe pix cand studiam si luam notitze dar radeam asa de mult, radeam de orice, fiindcà asa e tineretzea, inima e usoarà, plinà de speranze, viitorul e tot in fatzà, plin de promisiuni si inima sperà si crede in mai bine. Si sperantzele noastre nu au fost desarte, ne-a eliberat Dumnezeu si ne-am luat zborul spre alte meleaguri, sà vorbim limbile pe care le inàtzasem cu oamenii de pe alte meleaguri, sà cunoastem, sà cunoastem si iar sà cunoastem, sà vedem lumea, sà vorbim franceza cu francezii in loc sà repetàm verbe si forme gramaticale cu elevi pe care nu-i interesa. A propos, romanii astàzi vorbesc limbi stràine, ii intereseazà, pentru cà ARE SENS sà invetzi o limbà stràinà dacà poti sà o vorbesi cu nativii din orice tzarà.
Scuzati-mà, cum v-am spus, m-au nàpàdit amintirile si gandurile. Dacà tineretzea priveste inainte, spre viitor, bàtranetea, viceversa, se uità inapoi, spre trecut. Am citit cà in Cer toate sufletele au in jur de 30 de ani si asa trebuie sà fie. Tot ce tràim dupà 30 de ani are tot mai putzinà importantzà. De asta nu-mi amintesc ce am fàcut ieri dar copilària si tineretzea ràmin asa de vii incit par mai prezente decit prezentul.
Và multumesc pentru tot, Internet si RUclips sint inventzii geniale, ochii nu mà mai ajutà sà citesc asa cà, sà pot asculta atita teatru, e o mare consolare chiar dacà uneori mà facetzi sà plang.
Hahahaha...in timp ce scriu comentariul, ascult "Sakuntala" iar personajul spune "...si azi sunt eu, nebunul, acel ce plang trecutul si-n viitor mi-e groazà de-ntreg necunoscutul"...miracolul ferestrelor RUclips multiple.
Ajunge. Và pup pe totzi.
Vă mulțumim pentru acest comentariu atât de bogat în amintiri, emoții și reflecții. Ne onorează să știm că teatrul și poveștile pe care le ascultați pe canalul nostru reușesc să vă atingă sufletul și să vă trezească amintiri dragi.
Experiențele dumneavoastră legate de tineretul plin de speranță, de iubirea pentru limba franceză și de bucuria de a descoperi lumea sunt cu adevărat inspiraționale. Este impresionant cum ați transformat greutățile vremurilor în râsete, învățămine și împliniri. Totodată, ne regăsim în aprecierea pentru frumusețea artei, indiferent de vârstă, și suntem bucuroși că piesele ascultate sunt o consolare și o plăcere pentru dumneavoastră.
Ne străduim să păstrăm vie această legătură cu frumosul, cu amintirile și cu sufletul teatrului, iar faptul că vă simțiți minunat alături de noi este cel mai prețios răspuns la munca noastră. Vă dorim sănătate, bucurii și multe momente înălțătoare alături de spectacolele pe care le iubiți. 🌟
P.S. "Sakuntala" este, într-adevăr, o operă profundă, iar faptul că o legați de acest moment de introspecție adaugă și mai multă frumusețe ascultării. Vă îmbrățișăm virtual și vă dormi numai bine! ❤️
❤❤❤❤
Pentru cine e interesat, s-a fàcut si filmul "La musica", regizat de Marguerite Duras elle-meme impreunà cu Paul Séban.