Importanța rugăciunii- poezie- Beniamin Petrescu

Biserica penticostală "Muntele Sionului" Aleșd
10.12.2023
Rugăciune,rugăciune, taină și mister ascuns
Pentru mulți ce li se pare că-s copii de-a lui Isus
Rugăciune,rugăciune,ce mulți azi vorbesc de tine,
Însă ce puțini-s aceia care știu ce-i rugăciune;
Rugăciunea-i hrană vie,însă pentru cei ce-s vii,
Pentru cei ce-n viața asta ei sunt niște mărturii,
Fraților,ca om cu simțuri și ca un răscumpărat,
Aș dori să-mpărtașim ceva foarte important:
După cum în trupu-acesta fără aer nu trăim,
Tot așa și-n duhul nostru fără Dumnezeu murim
Hrana pentru trup cu aer se produce când inspiri
Și-acest aer scoate-afară dioxidul când expiri,
Aerul oxigenează sângele în organism
Și tot el prin alveole,scoate toxicul emis
Și când mecanismu-acesta nu funcționează bine
Simți cum trupul se sufocă fiindcă toxicul e-n tine,
Pentru suflet,rugăciunea este sursa ce hrănește,
Sufletul ce-i duh de viață,care-n trup el locuiește
Și când rugăciunea noastră nu funcționează bine
Sufletul e în alertă și-i mereu tot în suspine
Sufletul e viața noastră și-i produs dumnezeiesc
Și pe el îl poți hrăni doar cu ce-i duhovnicesc,
Sufletul atunci se-ncarcă cu putere și credință
Când îl simți pe Duhul Sfânt cercetând a ta ființă
De-aceea rugăciunea e-un mister foarte ascuns
Și-l descoperi doar atuncea când averea ta-i Isus
Cand ești dependent în totul numai de dumnezeire
Și când ești un răstignit pentru propria ta fire
Rugăciunea este firul direct cu Stăpânul Tău
Și Stăpânul ține minte nu-i un om,e Dumnezeu,
El cunoaște sentimentul,scopul pentru ce îi ceri
El cunoaște tot adâncul,ce-i ascuns ca un mister
Și-n raport de dăruire și de-a ta sinceritate
Și-n raport de conținut și de-a ta maturitate
Vei ajunge la o hrană care simți că te hrănește,
Vei ajunge la izvorul care-n duh te răcorește
Altfel,poți să stai mai frate cât vei vrea în rugăciune,
Dacă nu ești dezbrăcat de tot ce-i deșertăciune,
Dac-amesteci conținutul Celui Sfant cu cel lumesc,
Dacă ești cu două fețe,ca să pari duhovnicesc,
Dacă nu știi ce înseamnă prabușire pe deplin
Înaintea Celui veșnic care este Sfânt,sublim,
Dacă nu scoți idolașii la care mereu te-nchini,
N-ai s-ajungi la partășia pentru care tu suspini,
Ai sa faci o rugăciune,dar așa,de suprafață,
Nu o rugăciune-adâncă ca să simți că-ți dă viață,
Dimpotrivă,poți ajunge la o stare și mai grea
Și atuncea și să vrei,n-ai să te mai poți ruga
De aceea rugăciunea are-un timp și vremea ei
Și-are-o greutate și-o valoare frații mei,
Ea-şi atinge apogeul când trăim neprihănirea,
Când iubim pe Salvatorul,când iubim dumnezeirea,
Când iubirea cea frățească arde-n noi ca și un jar,
Când tânjim după Isus și după cerescul har,
Când trăim în unitate și-ntr-o sfântă umilință,
Cănd în noi și-n viața noastră e-o reală pocăință;
Atunci știi cum arde focul? Știi cum vasul clocotește?
Știi cum simți pe Duhul Sfânt cum în toate te-ntărește?
Știi cum pleacă-atuncea frica și în loc vine credința
Și credința te ridică și aduce biruința
Boala nu te mai înfrică,orice nume ar purta
Căci Isus,Eternul Doctor,poate totul vindeca
Și de-o fi îngăduită să ne treacă prin cuptor,
Acceptăm cu bucurie căci Isus e-n ajutor;
Când ești scris în Cartea Vieții,când te știi asigurat,
Când ești scris în Sulul Cărții și când ești răscumpărat,
Nu-ți mai pasă de-ambalajul care-și caută onoarea,
Ambalajul e vremelnic,conținutul e valoarea.
De aceea rugăciunea e profundă,crucială
Și în drum spre veșnicie ea-îi foarte necesară;
Cine și-a săpat fântâna în izvoru-nțelepciunii,
Cine-a cunoscut fiorul și adâncul rugăciunii,
Cine și-a umplut paharul pe genunchi cu lacrimi sfinte,
Cine-a prețuit în viață ale Domnului cuvinte:
O asemenea ființă nu mai umblă după bani,
După glorii,după grade,după gustul de ciolan,
Nu te mai încantă-atuncea nici un trai ce-i trecător,
Te încântă Brațul tare a Celui ce-i Salvator;
Cauți să rămâi oriunde într-o sfântă partășie
Cu Isus și cu ai Lui și aici și-n veșnicie
Și când simți că partășia se ciuntește,uneori,
Lupți ca un erou pe fronturi să-i aduci a ei valori;
Asta-nseamnă rugăciune și a ei maturitate:
Pocăință,curație,dragoste și bunătate,
Ele sunt surori de cruce sub cereasca-nțelepciune
Și-a lor hrană consistentă e profunda rugaciune.
Doamne,suntem încă trup de carne,suntem încă din tărână,
Vrem ca slava Ta Stăpâne peste noi ca să rămână,
Vrem să fim sub ocrotirea Brațului ocrotitor,
Te chemăm în viața noastră ca Stăpân și Salvator,
Vrem cu Tine veșnicia,vrem cu Tine și aici,
Vrem sa fim eroii vremii,fă-ne Tu în Duh voinici
Dă-ne sfânta-nțelepciune,dă-ne Harul Tău divin,
Să fim gata ,gata Doamne,de-a Te-ntâmpina, AMIN!