În cadrul unui interviu acordat ceva timp în urmă jurnalistei Natalia Morari, analistul român a remarcat că subiectul unirii cu Republica Moldova este văzut la București mai curînd ca "o cucerire", o bucățică care trebuie "halită", după cum s-a exprimat Ion Cristoiu. "Cunoscînd bine atitudinea românilor, este impropriu spus unire, de fapt ei vor să vă cucerească". Armand Goșu: România a fost creată în 1880 pentru a fi un stat anti-rusesc!!!
BĂȘINI ! Da Puterile Europene au fost de acord cu Unirea principatelor Române, pt a bara cancerul rusesc spre Balcani și Strâmtori. În 1859. Principalul imbold intern de Unire a Principatelor Române a venit tocmai de la Moldova, pt că era deja sfârtecată: Bucovina în 1775, Basarabia în 1812. Italia și Germania au fost create mai târziu ca România. Primii conducători ai României proveneau din Moldova: Cuza, Kogâlniceanu. Rep. Moldova va fi „înfulecată” pt a i se putea ridica peste noapte nivelul de trai, de la cea mai săracă țară din Europa, mai săracă decât Albania și Muntenegru, la nivelul României, care este deja la 80%, cât Polonia și doar câteva procente sub Spania. Un moldovean „înfulecat” (lăsăm pe Eminescu, Creangă, Enescu deoparte) a fost Grigore Baștan.
‒ Primul text scris moldoveneşte este din 1572: zapisul de dăruire al lui Afanasie Coceaga, alcătuit într-o limbă moldovenească surprinzător de cursivă, înţeleasă de oricine, fără vreo slovă slavonă; ‒ Glotonimul moldovenească este menţionat în documente şi studii străine: moldausche Sprasche (Tirol, 1591), lingua moldavorum (Franţa, 1591); ‒ Primul Lexicon moldovenesc (Catastiful mănăstirii Galata) a fost alcătuit în 1588; ‒ Filologia moldovenească se afirmă definitiv în veacul al XVII-lea: -- Pentru limba noastră moldovenească (1635) de Gr.Ureche; ‒ Lexicografia moldovenească începe în secolul XVII: -- Dicţionarul grecesc-slavon- moldovenesc-latin (1672) de N.Milescu Spataru. Pînă la sfîrşitul veacului XVIII în Ungrovlahia/Valahia nu se cunoaşte nici o lucrare despre „limba valahă” în limba valahă. După cum a demonstrat lingvistul românesc V.Arvinte, adjectivul „romînească” se documentează abia în 1831. O altă descoperire pentru romîni: istoriografia Moldovei este una dintre cele mai vechi şi mai bogate din Europa: ‒ Moldovenii scriu Istoria Moldovei din 1407; ‒ Vestitele Letopiseţe moldo-slavone (11 la număr), reflectînd istoria Moldovei din 1352 pînă în 1590, se scriu la curtea Moldovei şi în renumitele scriptorii de la Neamţu, Bistriţa, Putna din ultimul pătrar al veacului XV (Istoriografia Valahiei din această perioadă este acefală: nici o cronică internă n-a păstrat scrisă istoria acestei ţări, ‒ constată cu durere istoricul românesc P.Panaitescu); Moldova este, probabil, unica ţară din Europa, care încă din prima jumătate a veacului XVII are cîteva Istorii ale Moldovei, scrise în limba ţării, în limba moldovenească: -- Letopiseţul moldovenesc (1630) de Eustratie Logofătul; -- Letopiseţul Ţării Moldovei (1635) de Gr.Ureche. Moldova este una dintre puţinele ţări, dacă nu chiar unica, ce are scrisă istoria sa în limbi străine, pentru alte popoare: -- Cronica moldo-germană, -- Cronica moldo-polonă, -- Cronica moldo-rusă. Moldova este ţara în care s-a scris prima în Europa monografie etnologică în limba moldovenească: -- De neamul moldovenilor (1686) de Miron Costin. (Expres despre basarabi/transalpini/ungrovlahi/valahi/munteni, romini nici atunci, nici mai tîrziu nimeni n-a scris nimic) Il glossario italiano-moldavo di Silvestro Amelio (1719) : studio filologico-linguistico e testo ruclips.net/video/ryq7NiLpa3I/видео.html după Cronica paralelă… a istoricului moldovan Axinte Uricariul (1727), ţara dintre Carpaţi şi Dunăre pînă în a doua jumătate a veacului al XIX-lea nu avea un nume stabil: Ţara basarabilor?, Ungrovlahia?, Valahia?, Muntenia?… În lipsa de dovezi scrise, nu se ştie cum se numeau trăitorii ei: basarabi?, ungrovlahi?, valahi?, munteni?… Din aceleaşi motive nu se ştie documentar cum îşi numeau limba… Dat fiindcă «romînia», măcar «mică», n-a existat pînă în 1862, ea nu are istorie generală scrisă pînă în 1893! Chiar şi L.Boia recunoaşte: «Cronicele slavo-romîne din secolele XV - XVI nu ştiau … că ar exista cîndva o «romînie»…». Chiar şi L.Boia ştie: «Sunt cronici distincte ale Moldovei…
Ești atât de prost, că nu știi, că nu știi ce este Basarabia, de unde ești tu. Și nici nu știi ce e Ungrovlahia, Valahia, Muntenia... Dar de Moldovlahia, Bogdania, ai auzit, CR ti NE ? Dar de letopisețele din Saxonia, Bavaria, Prusia etc etc ai auzit ? Dar de statul Germania ai auzit până la 1871 ? Dar de Țara Românească (Muntenia cum preferau să o numească cronicarii moldoveni) , independentă la 1330, înaintea Moldovei ai auzit. mancurtule ? Iar Axinte Uricariul nu a scris niciodată
tiparituriromanesti.wordpress.com/2012/01/23/noi-biraul-cel-rumanescu-si-cu-cel-armenescu-scrisoare-din-perioada-1592-1597/ Birăul ce RUMÂNESC din Suceava...
În cadrul unui interviu acordat ceva timp în urmă jurnalistei Natalia Morari, analistul român a remarcat că subiectul unirii cu Republica Moldova este văzut la București mai curînd ca "o cucerire", o bucățică care trebuie "halită", după cum s-a exprimat Ion Cristoiu. "Cunoscînd bine atitudinea românilor, este impropriu spus unire, de fapt ei vor să vă cucerească".
Armand Goșu: România a fost creată în 1880 pentru a fi un stat anti-rusesc!!!
BĂȘINI ! Da Puterile Europene au fost de acord cu Unirea principatelor Române, pt a bara cancerul rusesc spre Balcani și Strâmtori. În 1859. Principalul imbold intern de Unire a Principatelor Române a venit tocmai de la Moldova, pt că era deja sfârtecată: Bucovina în 1775, Basarabia în 1812.
Italia și Germania au fost create mai târziu ca România.
Primii conducători ai României proveneau din Moldova: Cuza, Kogâlniceanu.
Rep. Moldova va fi „înfulecată” pt a i se putea ridica peste noapte nivelul de trai, de la cea mai săracă țară din Europa, mai săracă decât Albania și Muntenegru, la nivelul României, care este deja la 80%, cât Polonia și doar câteva procente sub Spania.
Un moldovean „înfulecat” (lăsăm pe Eminescu, Creangă, Enescu deoparte) a fost Grigore Baștan.
‒ Primul text scris moldoveneşte este din 1572: zapisul de dăruire al lui Afanasie Coceaga, alcătuit într-o limbă moldovenească surprinzător de cursivă, înţeleasă de oricine, fără vreo slovă slavonă;
‒ Glotonimul moldovenească este menţionat în documente şi studii străine: moldausche Sprasche (Tirol, 1591), lingua moldavorum (Franţa, 1591);
‒ Primul Lexicon moldovenesc (Catastiful mănăstirii Galata) a fost alcătuit în 1588;
‒ Filologia moldovenească se afirmă definitiv în veacul al XVII-lea:
-- Pentru limba noastră moldovenească (1635) de Gr.Ureche;
‒ Lexicografia moldovenească începe în secolul XVII:
-- Dicţionarul grecesc-slavon- moldovenesc-latin (1672) de N.Milescu Spataru.
Pînă la sfîrşitul veacului XVIII în Ungrovlahia/Valahia nu se cunoaşte nici o lucrare despre „limba valahă” în limba valahă. După cum a demonstrat lingvistul românesc V.Arvinte, adjectivul „romînească” se documentează abia în 1831. O altă descoperire pentru romîni: istoriografia Moldovei este una dintre cele mai vechi şi mai bogate din Europa:
‒ Moldovenii scriu Istoria Moldovei din 1407;
‒ Vestitele Letopiseţe moldo-slavone (11 la număr), reflectînd istoria Moldovei din 1352 pînă în 1590, se scriu la curtea Moldovei şi în renumitele scriptorii de la Neamţu, Bistriţa, Putna din ultimul pătrar al veacului XV (Istoriografia Valahiei din această perioadă este acefală: nici o cronică internă n-a păstrat scrisă istoria acestei ţări, ‒ constată cu durere istoricul românesc P.Panaitescu);
Moldova este, probabil, unica ţară din Europa, care încă din prima jumătate a veacului XVII are cîteva Istorii ale Moldovei, scrise în limba ţării, în limba moldovenească:
-- Letopiseţul moldovenesc (1630) de Eustratie Logofătul;
-- Letopiseţul Ţării Moldovei (1635) de Gr.Ureche.
Moldova este una dintre puţinele ţări, dacă nu chiar unica, ce are scrisă istoria sa în limbi străine, pentru alte popoare:
-- Cronica moldo-germană,
-- Cronica moldo-polonă,
-- Cronica moldo-rusă.
Moldova este ţara în care s-a scris prima în Europa monografie etnologică în limba moldovenească:
-- De neamul moldovenilor (1686) de Miron Costin. (Expres despre basarabi/transalpini/ungrovlahi/valahi/munteni, romini nici atunci, nici mai tîrziu nimeni n-a scris nimic)
Il glossario italiano-moldavo di Silvestro Amelio (1719) : studio filologico-linguistico e testo ruclips.net/video/ryq7NiLpa3I/видео.html
după Cronica paralelă… a istoricului moldovan Axinte Uricariul (1727), ţara dintre Carpaţi şi Dunăre pînă în a doua jumătate a veacului al XIX-lea nu avea un nume stabil: Ţara basarabilor?, Ungrovlahia?, Valahia?, Muntenia?… În lipsa de dovezi scrise, nu se ştie cum se numeau trăitorii ei: basarabi?, ungrovlahi?, valahi?, munteni?… Din aceleaşi motive nu se ştie documentar cum îşi numeau limba… Dat fiindcă «romînia», măcar «mică», n-a existat pînă în 1862, ea nu are istorie generală scrisă pînă în 1893! Chiar şi L.Boia recunoaşte: «Cronicele slavo-romîne din secolele XV - XVI nu ştiau … că ar exista cîndva o «romînie»…». Chiar şi L.Boia ştie: «Sunt cronici distincte ale Moldovei…
BĂȘINI !
Uite, aici poți să îi cumperi o carte despre și în limba saxonă:
ttps://www.amazon.de/Kauderwelsch-Sächsisch-das-wahre-Deutsch/dp/3894162643
@@ppn194
Lucian Boia: "Stefan cel Mare n-a fost romin si a vorbit moldoveneste"
ruclips.net/video/U7fiZN_LqBQ/видео.html
Ești atât de prost, că nu știi, că nu știi ce este Basarabia, de unde ești tu. Și nici nu știi ce e Ungrovlahia, Valahia, Muntenia... Dar de Moldovlahia, Bogdania, ai auzit, CR ti NE ?
Dar de letopisețele din Saxonia, Bavaria, Prusia etc etc ai auzit ? Dar de statul Germania ai auzit până la 1871 ?
Dar de Țara Românească (Muntenia cum preferau să o numească cronicarii moldoveni) , independentă la 1330, înaintea Moldovei ai auzit. mancurtule ?
Iar Axinte Uricariul nu a scris niciodată
tiparituriromanesti.wordpress.com/2012/01/23/noi-biraul-cel-rumanescu-si-cu-cel-armenescu-scrisoare-din-perioada-1592-1597/
Birăul ce RUMÂNESC din Suceava...