La 10, formula lui Heron este util când laturile sunt numere naturale și semiperimetrul este tot un nr. natural, altfel calculul va deveni dificil, mai ales cu numere iraționale. Mult mai la îndemână este metoda a doua sau după caz formula cu sin, dacă se cunoaște cele două laturi și unghiul dintre ele.
La 9 trebuie arătat că soluția inecuației este (-2, infinit), iar din condiția problemei cum că x< 0, adică x aparține intervalului (-infinit,0) facem intersecția celor două mulțimi și obținem (-2,0).
Itemul 7 în triunghiul dreptunghic CFD măsura unghiului C este de 30°, iar după teorema unghiului de 30° rezultă FD =x, CD= 2x iar CF=x√3, dacă înlocuim numeric FD=2, CD=2*2=4 și CF=2√3, sau se poate folosi și o funcție trigonometrică în acest triunghi dreptunghic de ex. tgB=CF/FD, tg60°=CF/2; √3=CF/2 de unde CF=2√3.
La itemul 6 mult mai ușor de rezolvat dacă se observă că paranteza trebuie să fie ori -1 ori 1, deoarece ducând -1 în partea dreaptă avem o paranteză la pătrat egal cu 1. Altfel obținem 2x-1=1 sau 2x-1=-1, rezolvând ecuațiile simple de gradul 1, avem soluțiile 1 și 0.
La 11, deja soluțiile numitorului este dat adică -2 și 3, deoarece la eceste valori numitorul este 0, iar în aceste condiții expresia nu are sens și dacă știm formula cum că ax^2+bx+c= a(x-x1)(x-x2), putem scrie fomula inițială cu două factori înmulțite, adică x^2-x-6=1(x-(-2))(x-3)=(x+2)(x-3)
La 10, formula lui Heron este util când laturile sunt numere naturale și semiperimetrul este tot un nr. natural, altfel calculul va deveni dificil, mai ales cu numere iraționale. Mult mai la îndemână este metoda a doua sau după caz formula cu sin, dacă se cunoaște cele două laturi și unghiul dintre ele.
La 9 trebuie arătat că soluția inecuației este (-2, infinit), iar din condiția problemei cum că x< 0, adică x aparține intervalului (-infinit,0) facem intersecția celor două mulțimi și obținem (-2,0).
Itemul 7 în triunghiul dreptunghic CFD măsura unghiului C este de 30°, iar după teorema unghiului de 30° rezultă FD =x, CD= 2x iar CF=x√3, dacă înlocuim numeric FD=2, CD=2*2=4 și CF=2√3, sau se poate folosi și o funcție trigonometrică în acest triunghi dreptunghic de ex. tgB=CF/FD, tg60°=CF/2; √3=CF/2 de unde CF=2√3.
La itemul 6 mult mai ușor de rezolvat dacă se observă că paranteza trebuie să fie ori -1 ori 1, deoarece ducând -1 în partea dreaptă avem o paranteză la pătrat egal cu 1. Altfel obținem 2x-1=1 sau 2x-1=-1, rezolvând ecuațiile simple de gradul 1, avem soluțiile 1 și 0.
La 11, deja soluțiile numitorului este dat adică -2 și 3, deoarece la eceste valori numitorul este 0, iar în aceste condiții expresia nu are sens și dacă știm formula cum că ax^2+bx+c= a(x-x1)(x-x2), putem scrie fomula inițială cu două factori înmulțite, adică x^2-x-6=1(x-(-2))(x-3)=(x+2)(x-3)
Asta e testul care o sa nil dea maine?
miine examen:),aistai test de pregatire