Ai si venit la mine,toamna Adresa mea de unde o ai? Vii cu noiembrie la poarta Desi in suflet e tot mai Poate ca anii tai inseamnă Si bucurii si mingieri, Dar cit de greu imi vine toamnă Să mă despart de primaveri Eu stiu ca timpul tot nu iartă Si ca-ntr-o zi imi vine rindul Dar intelege, ai rabdare Nu ma-m obisnuit cu gindul Si ai venit la mine toamna Te simt aici, si nu-mi explic Ai si venit la mine toamnă Si parcă n-am trait nimic Nostalgica si de afană Romanța vechilor cobzari Domnița viilor, brumate Ai părul alb si ochelari Si ori cit tie frunza aurită Decor al tristului banal Si oricite vor cinta poeții, Ce poți sa simti pe scena vieții? Decit prologul la final. Ai si venit la mine toamnă Dar prea mult haz sa știi ca n-ai, Vii cu noiembrie la poartă Cind stii ca-n suflet e tot mai Mai torn un strop din cupa vietii Cu amagitorul ei nectar Și beau crezînd ca-ntotdeauna, Ca no fi ultimul pahar Eu stiu ca timpul tot nu iarta Stiu ca-i firesc saimi vina rindul Dar intelege ai rabdare Poate ma obisnuiesc cu gindul Degeaba vii la mine toamnă Greșești cu 20 de ani Și dacă nu te superi toamnă? Nu dau pe tine nici doi bani.
Răscolește sufletul această interpretare! Mulțumesc dna Tamara! Succese mari și sănătate!
Ai si venit la mine,toamna
Adresa mea de unde o ai?
Vii cu noiembrie la poarta
Desi in suflet e tot mai
Poate ca anii tai inseamnă
Si bucurii si mingieri,
Dar cit de greu imi vine toamnă
Să mă despart de primaveri
Eu stiu ca timpul tot nu iartă
Si ca-ntr-o zi imi vine rindul
Dar intelege, ai rabdare
Nu ma-m obisnuit cu gindul
Si ai venit la mine toamna
Te simt aici, si nu-mi explic
Ai si venit la mine toamnă
Si parcă n-am trait nimic
Nostalgica si de afană
Romanța vechilor cobzari
Domnița viilor, brumate
Ai părul alb si ochelari
Si ori cit tie frunza aurită
Decor al tristului banal
Si oricite vor cinta poeții,
Ce poți sa simti pe scena vieții?
Decit prologul la final.
Ai si venit la mine toamnă
Dar prea mult haz sa știi ca n-ai,
Vii cu noiembrie la poartă
Cind stii ca-n suflet e tot mai
Mai torn un strop din cupa vietii
Cu amagitorul ei nectar
Și beau crezînd ca-ntotdeauna,
Ca no fi ultimul pahar
Eu stiu ca timpul tot nu iarta
Stiu ca-i firesc saimi vina rindul
Dar intelege ai rabdare
Poate ma obisnuiesc cu gindul
Degeaba vii la mine toamnă
Greșești cu 20 de ani
Și dacă nu te superi toamnă?
Nu dau pe tine nici doi bani.
foarte frumos