Palatul Sturdza - Cum Au Încercat Germanii Să Distrugă Simbolurile României!
HTML-код
- Опубликовано: 5 окт 2024
- În continuarea seriei noastre dedicate momentului crucial al 23 august 1944, vă invităm să explorați al patrulea episod din cele șase, alături de istoricul Mihai Burcea. În acest episod, vom descoperi o serie de locuri emblematice din București care au jucat roluri esențiale în desfășurarea și succesul loviturii de stat de acum 80 de ani. Fiecare destinație pe care o vizităm astăzi ne va oferi o perspectivă unică asupra modului în care aceste locații au influențat cursul evenimentelor.
🔎 Prima oprire: Aleea Modrogan nr. 1 - În fața impunătorului conac "Filipescu Brâncoveanu", construit la începutul secolului XX, vom explora legătura sa cu 23 august 1944. Acest conac a servit drept sediu pentru Comandamentul Militar al Capitalei în ziua istorică menționată. Aici, Generalul Iosif Teodorescu și Colonelul Dumitru Dămăceanu au coordonat operațiunile de combatere a trupelor germane, în timp ce zona era umplută de unități militare românești și germane. Istoricul Mihai Burcea ne va dezvălui cum acest loc a fost crucial pentru strategia militară română.
🔎 A doua oprire: Aleea Alexandru nr. 23 - Acest imobil, ce găzduiește astăzi Ambasada Poloniei, a fost sediul Comitetului Central al Partidului Comunist între 23 august 1944 și august 1946. În această clădire a avut loc un discurs celebru al lui Nicolae Ceaușescu și, în 1946, a fost scena unei tragedii politice când Ștefan Foriș, lider comunist, și alți activiști au fost executați. Vom explora impactul acestor evenimente asupra structurii de putere din România și semnificația lor în istoria recentă.
🔎 A treia oprire: Palatul Victoria, Piața Victoriei nr. 1 - Construit între 1937 și 1944, acest palat a suferit avarii semnificative din cauza bombardamentelor germane pe 24 și 25 august 1944. Reparațiile și finalizarea clădirii au continuat până în 1952. În fața Palatului Victoria se afla Palatul Sturdza, care a fost demolat după bombardamente. Descoperiți cum aceste distrugeri au influențat politica și arhitectura vremii.
🔎 A patra oprire: Palatul Cantacuzino, Calea Victoriei - Această clădire, proiectată de arhitectul Ion Berindei, a servit drept reședință pentru Guvernul României la sfârșitul anilor '30 și începutul anilor '40. În ziua de 23 august 1944, a fost sediul Ministerului de Interne. Vom analiza rolul acestui loc în contextul loviturii de stat și deciziile controversate luate de conducerea ministerului în acea perioadă.
🔎 A cincea oprire: Palatul Băncii Naționale, Centrul Vechi - Pe 24 august 1944, Guvernul României s-a refugiat în Tezaurul Băncii Naționale pentru a se proteja de atacurile aeriene germane. Descoperiți cum acest loc a oferit un adăpost temporar crucial și cum constrângerile de spațiu au determinat mutarea ulterioară a guvernului.
🔎 Ultima oprire: Prefectura Poliției Capitale, Calea Victoriei - Aici se afla fostul regiment de jandarmi pedeștri, care, deși ar fi putut influența decisiv evenimentele din 23 august 1944, a ales să nu intervină, susținând noul guvern. Analizăm cum această alegere a contribuit la evitarea vărsării de sânge și impactul său asupra desfășurării loviturii de stat.
Vă invităm să vă alăturați acestei fascinante călătorii în timp, care dezvăluie straturile complexe ale istoriei Bucureștiului și ale evenimentelor de la 23 august 1944. Nu ratați niciun episod din această serie captivantă și abonați-vă pentru a fi la curent cu cele mai recente explorări istorice!
𝐋𝐢𝐧𝐤𝐮𝐫𝐢 𝐮𝐭𝐢𝐥𝐞:
✦ Mihai Burcea
/ mihai.burcea.58
Alătură-te acestui canal pentru a primi acces la beneficii:
/ @giuclea
Ținem să reamintim că aceste materiale sunt făcute de către echipa Giuclea din resursele proprii, din plăcerea de a promova, conserva și arăta istoria noastră, a românilor.
Mulțumim că ați vizionat! 🙏 Rămâneți alături de noi pentru mai multe aventuri culturale și istorice!
Mulțumim!
Îți mulțumim din suflet pentru sprijinul tău, atât prin donație cât și pentru faptul că ești membru al canalului nostru! Comentariul tău ne-a adus un zâmbet, iar noi îți suntem recunoscători pentru toată susținerea🎉🤩
Frumoasa emisiune.
Dar, avind in vedere ca traficul in Bucuresti e infernal, cum se face, ca pe linga dumneavoastra, nu a trecut nici o masina? Va intreb, din pura curiozitate.
O zi frumoasa va doresc tuturor.
Duminică dimineață este secretul 😁
O zi frumoasă vă dorim și noi!
Am o intrebare pentru domnul istoric: oare exista in anul 1944 o asteptare pentru intoarcerea armelor ? Ca la noi in sat batranii din anii 80 cand eram eu copil deplangeau intiarcerea armelor si se declarau pro germani pe care nu ii percepeau de ocupanti. Pentru cei din satul meu ocupantii erau rusii. Si perxeptia asta o aveau pana ptin anii 80 in copilaria mea.
așa este,.istoria este falsificată de învingători,. nu numai comuniști.
oricum ar fi eu sunt sigur ca nu se temeau de nemti cum se temeau de rusi, deci ma indoiesc ca se asteptau sa intoarcem armele ca sa fim de partea celor de care se temeau ca i-ar vi0la, talhari, intra peste ei in casa etc.
@@dorian8475 pentru mine acesta a fost paradoxul copilariei: oamenii care au prins anii 40 pastrau o amintire pozitiva nemtilor. Ce mi se prwda mie la scoala pentru ei era o prostie. Am avut senzatia, copil fiind, ca pentru cei in varsta drama razboiului 2 mondial a inceput avia cand au intrat rusii pe teritoriul romanesc. Ca au luptat pesre Nistru nu a fost pentru ei o drama sau ceva negativ. Asta nu puteam kntelege la sub 10 ani cat aveam atunci, dar azi pot intelege. Si tot imi pare interesant.
@@dorian8475 așa este, dar întrucât ocupația sovietică și comunistă, teroristă și barbară este povestită fie de comuniști, fie de democrații occidentali drept eliberare, nu a lor, ci a nostră, a victimelor, fie ignoranții, fie vânduții continuă minciuna la nesfârșit
depinde unde în sat... bătrânii din '80 se poate să fi ajuns prizonieri la sovietici sau chiar să fi luptat sub comandă sovietică, ce nu a fost prea plăcut pentru că rușii și-au bătut joc oricum în 1944 relația cu germanii se cam stricase, cam după Stalingrad și tot ce a urmat... În principal datorită atitudinii rasiste ale nemților față de ”aliații” români
Meria sa povestesc aici, daca tot am pus intrebarea domnului istoric, cum era zugravit actul de la 23 august la noi in sat de catre batrani: o nenorocire, i-am tradat pe nemti, nemtii plateau pentru ce luau din curti, rusii nu plateau nimic, violau femeile si furau tot. Rusii, niste nenorociti, din cauza lor am pierdut Basarabia. O alta figura ultra laudata era Carol 2. Despre Mihai nu am auzit povesti. Nici despre altii din familia regala. Cand mergeam la scoala cu manifestatiile dd 23 august cei mai in varsra dintre vecini injurau cu strasnicie. Nu era laudat nici un comunist, despre ceausescu nu se vorvea nici in gluma. Toti regretau ca au pierdut pamanturile la colectivizare. Cam aceasta perceptia din satul nostru in anii 80.
așa este, nu ai cui spune, sunt vânduți să mintă și să falsifice istoria ba chiar și geografia.
nimeni nu neaga istoria , vorbim doar de o comparatie , cu rusii a fost mult mai rau!