Bună ziua, domn profesor! De ce la cazul în care asupra corpului acţionează o forţă oblică în sus nu se putea spune că Greutatea micșorează componenta verticală a forţei F (deci forţa de apăsare este Fv-G), sau în ce situație s-ar fi putut spune acest lucru? De ce în cazul forței de frecare, acolo unde ați pus corpul paralelipipedic pe toate fețele lui, ați spus că forța de frecare pentru a mișca uniform corpul este aceeași? De ce nu ați spus că forța de frecare pentru a mișca oricum corpul este aceeași indiferent de suprafața pe care stă? De ce forţa de frecare pentru suprafeţe lipicioase este mai mare decât apăsarea dintre corpuri? Cum s-a constatat că forța elastică este proporțională cu alungirea și de ce alungirea unui resort, de exemplu, nu se poate face cu accelerație constantă (forța elastică nu este constantă)?
Bună seara ! Se poate spune și așa (greutatea micșorează componenta verticală a forței, de ce nu ?). În funcție de care forță ne interesează. În cazul forței de frecare, ne interesează apăsarea. Nici una dintre exprimări nu este, de fapt, corectă din punct de vedere matematic. (Când scădem ceva din cinci, nu îl micșorăm pe cinci, nu ?). Dar expresia vrea să ofere un suport intuitiv pentru ceea ce se întâmplă cu apăsarea. Aici intrăm, însă, în domeniul metodicii. Am vorbit doar despre mișcarea uniformă pentru că în acest caz forța care mișcă corpul este egală în modul cu forța de frecare. Dacă vorbeam despre mișcări variate, lucrurile erau mai complicate și înțelegerea mai grea. Din nou o problemă de metodică. Forța de frecare pentru suprafețe lipicioase nu ESTE OBILIGATORIU MAI MARE DECÂT APĂSAREA. Dar poate fi. Nu știu dacă am înțeles ultima întrebare. Alungirea unui resort se poate face cu accelerație constantă dacă forța care produce alungirea crește odată cu alungirea.
Buna ziua! Știm ca acțiunea si reacțiunea acționează mereu asupra unor corpuri diferite,asta inseamna ca au puncte de aplicație diferite . Luând cazul unui resort de care este atârnat un corp aflat in echilibru,se poate afirma ca punctul de aplicație al forței elastice este pe corp,iar punctul de aplicatie al greutăți este pe resort? Sau in acest caz punctul de aplicatie al greutății este atât pe resort(pentru ca,corpul trage de resort), cât si pe corp(pentru ca pământul atrage corpul)?
Foarte bună întrebare ! Greutatea acționează întotdeauna în centrul de greutate al corpului. Când atârnăm corpul de un resort, corpul are, din cauza greutății, tendința de coborî și din această cauză el trage de resort. Această forță, cu care el trage de resort, nu este greutatea ! Corpul doar transmite acțiunea greutății la resort, așa cum, dacă tragem de un fir la un capăt, el transmite forța la celălalt capăt. Dar forța care apare la celălalt capăt nu este forța cu care eu trag de fir la capătul opus, este altă forță. O forță reprezintă o interacțiune și avem două interacțiuni, câte una la fiecare capăt al firului. Un alt exemplu este următorul: un corp este pus pe o masă. Care sunt forțele care acționează ? O dată este greutatea, corpul este atras de Pământ. Punctul ei de aplicație este în centrul de greutate al corpului. Apoi este apăsarea pe care corpul o produce asupra mesei (pentru că are tendința de a coborî, din cauza greutății). Această apăsare este altă forță ! Ea apare prin interacțiunea dintre corp și masă, în timp ce greutatea apare prin interacțiunea dintre corp și Pământ. La fel și în cazul resortului. Asupra corpului atârnat acționează două forțe: greutatea și forța cu care este tras în sus de resort. Perechea (reacțiunea) forței care trage de resort în sus nu este greutatea, ci forța cu care corpul trage de resort în jos ! În concluzie, deși obișnuim să spunem ”greutatea este echilibrată de forța cu care resortul trage de corp în sus”, reacțiunea greutății nu este această forță. Reacțiunea greutății corpului este forța cu care corpul trage de Pământ în sus și are punctul de aplicație în centrul Pământului. Deci, lucrurile sunt un pic mai complicate când vorbim despre greutate. De obicei avem două interacțiuni, interacțiunea corp-Pământ și interacțiunea corp-alt corp. Dar pentru că, la echilibru, forța corp-alt corp este egală cu forța corp-Pământ (greutatea), când rezolvăm probleme sărim peste una dintre interacțiuni și considerăm că reacțiunea greutății este forța care echilibrează corpul.
@@RomulusBoeriu si daca luam cazul unui copil care împinge un perete, punctul de aplicatie al forței cu care el împinge peretele este pe mâna copilului sau pe perete?
@@Sofia-kf6vh Acolo avem o singură interacțiune, interacțiunea mână-perete. Forța cu care copilul împinge peretele este, să spunem, acțiunea, iar forța cu care peretele împinge mâna copilului este atunci reacțiunea. Pentru că este o forță de contact, punctele de aplicație ale celor două forțe coincid (sunt la suprafața de contact dintre mână și perete). Dar, deoarece, așa cum ai spus, acțiunea și reacțiunea nu acționează NICIODATĂ asupra aceluiași corp, putem considera punctul de aplicație al forței cu care copilul împinge peretele pe suprafața peretelui (deoarece această forță acționează asupra peretelui), iar punctul de aplicație al forței cu care peretele acționează asupra mâinii copilului pe suprafața mâinii copilului. Oricum, așa cum am scris mai sus, cele două puncte coincid (din punct de vedere mecanic). Toate aceste discuții apar pentru că, la rezolvarea problemelor reprezentăm orice interacțiune prin două forțe. În realitate interacțiunea este una singură. De pildă spunem forța cu care Pământul atrage corpul și forța cu care corpul atrage Pământul. Dar există o singură interacțiune: forța cu care Pământul și corpul se atrag.
Buna ziua, domn' profesor! Dacă avem de exemplu un fir extensibil suspendat de un punct fix de care este legat un corp de masă m, atunci forța elastică acționează asupra firului sau asupra corpului de masă m?
Bună seara ! Considerăm, la rezolvarea problemelor, că forța elastică acționează asupra corpului care încearcă să întindă firul (dacă firul este elastic ! - poate fi extensibil, dar plastic...). Ea apare ca o reacțiune la forța care încearcă să deformeze un corp elastic. Asta înseamnă că forța elastică este, la echilibru, întotdeauna egală în modul cu forța deformatoare și de sens contrar acesteia (de unde și semnul minus). Și nici nu poate să fie altfel, din moment ce sunt acțiune și reacțiune.
Aș mai avea o întrebare. Dacă se trage vertical în sus de un obiect prin intermediul unui fir elastic, atunci asupra obiectului acționează și forța elastică și forța de tensiune?
Foarte bine explicat!
Cu respect!
Mulțumesc pentru apreciere, seară plăcută !
@@RomulusBoeriu Va multumesc frumos!
O seara placuta si dvs!
cam bine arata domn profesor
Bună ziua, domn profesor!
De ce la cazul în care asupra corpului acţionează o forţă oblică în sus nu se putea spune că Greutatea micșorează componenta verticală a forţei F (deci forţa de apăsare este Fv-G), sau în ce situație s-ar fi putut spune acest lucru?
De ce în cazul forței de frecare, acolo unde ați pus corpul paralelipipedic pe toate fețele lui, ați spus că forța de frecare pentru a mișca uniform corpul este aceeași? De ce nu ați spus că forța de frecare pentru a mișca oricum corpul este aceeași indiferent de suprafața pe care stă?
De ce forţa de frecare pentru suprafeţe lipicioase este mai mare decât apăsarea dintre corpuri?
Cum s-a constatat că forța elastică este proporțională cu alungirea și de ce alungirea unui resort, de exemplu, nu se poate face cu accelerație constantă (forța elastică nu este constantă)?
Bună seara !
Se poate spune și așa (greutatea micșorează componenta verticală a forței, de ce nu ?). În funcție de care forță ne interesează. În cazul forței de frecare, ne interesează apăsarea. Nici una dintre exprimări nu este, de fapt, corectă din punct de vedere matematic. (Când scădem ceva din cinci, nu îl micșorăm pe cinci, nu ?). Dar expresia vrea să ofere un suport intuitiv pentru ceea ce se întâmplă cu apăsarea. Aici intrăm, însă, în domeniul metodicii.
Am vorbit doar despre mișcarea uniformă pentru că în acest caz forța care mișcă corpul este egală în modul cu forța de frecare. Dacă vorbeam despre mișcări variate, lucrurile erau mai complicate și înțelegerea mai grea. Din nou o problemă de metodică.
Forța de frecare pentru suprafețe lipicioase nu ESTE OBILIGATORIU MAI MARE DECÂT APĂSAREA. Dar poate fi.
Nu știu dacă am înțeles ultima întrebare. Alungirea unui resort se poate face cu accelerație constantă dacă forța care produce alungirea crește odată cu alungirea.
Buna ziua!
Știm ca acțiunea si reacțiunea acționează mereu asupra unor corpuri diferite,asta inseamna ca au puncte de aplicație diferite .
Luând cazul unui resort de care este atârnat un corp aflat in echilibru,se poate afirma ca punctul de aplicație al forței elastice este pe corp,iar punctul de aplicatie al greutăți este pe resort?
Sau in acest caz punctul de aplicatie al greutății este atât pe resort(pentru ca,corpul trage de resort), cât si pe corp(pentru ca pământul atrage corpul)?
Foarte bună întrebare !
Greutatea acționează întotdeauna în centrul de greutate al corpului. Când atârnăm corpul de un resort, corpul are, din cauza greutății, tendința de coborî și din această cauză el trage de resort. Această forță, cu care el trage de resort, nu este greutatea ! Corpul doar transmite acțiunea greutății la resort, așa cum, dacă tragem de un fir la un capăt, el transmite forța la celălalt capăt. Dar forța care apare la celălalt capăt nu este forța cu care eu trag de fir la capătul opus, este altă forță. O forță reprezintă o interacțiune și avem două interacțiuni, câte una la fiecare capăt al firului.
Un alt exemplu este următorul: un corp este pus pe o masă. Care sunt forțele care acționează ?
O dată este greutatea, corpul este atras de Pământ. Punctul ei de aplicație este în centrul de greutate al corpului. Apoi este apăsarea pe care corpul o produce asupra mesei (pentru că are tendința de a coborî, din cauza greutății). Această apăsare este altă forță ! Ea apare prin interacțiunea dintre corp și masă, în timp ce greutatea apare prin interacțiunea dintre corp și Pământ.
La fel și în cazul resortului. Asupra corpului atârnat acționează două forțe: greutatea și forța cu care este tras în sus de resort. Perechea (reacțiunea) forței care trage de resort în sus nu este greutatea, ci forța cu care corpul trage de resort în jos !
În concluzie, deși obișnuim să spunem ”greutatea este echilibrată de forța cu care resortul trage de corp în sus”, reacțiunea greutății nu este această forță. Reacțiunea greutății corpului este forța cu care corpul trage de Pământ în sus și are punctul de aplicație în centrul Pământului.
Deci, lucrurile sunt un pic mai complicate când vorbim despre greutate. De obicei avem două interacțiuni, interacțiunea corp-Pământ și interacțiunea corp-alt corp. Dar pentru că, la echilibru, forța corp-alt corp este egală cu forța corp-Pământ (greutatea), când rezolvăm probleme sărim peste una dintre interacțiuni și considerăm că reacțiunea greutății este forța care echilibrează corpul.
@@RomulusBoeriu si daca luam cazul unui copil care împinge un perete, punctul de aplicatie al forței cu care el împinge peretele este pe mâna copilului sau pe perete?
@@Sofia-kf6vh Acolo avem o singură interacțiune, interacțiunea mână-perete. Forța cu care copilul împinge peretele este, să spunem, acțiunea, iar forța cu care peretele împinge mâna copilului este atunci reacțiunea. Pentru că este o forță de contact, punctele de aplicație ale celor două forțe coincid (sunt la suprafața de contact dintre mână și perete). Dar, deoarece, așa cum ai spus, acțiunea și reacțiunea nu acționează NICIODATĂ asupra aceluiași corp, putem considera punctul de aplicație al forței cu care copilul împinge peretele pe suprafața peretelui (deoarece această forță acționează asupra peretelui), iar punctul de aplicație al forței cu care peretele acționează asupra mâinii copilului pe suprafața mâinii copilului. Oricum, așa cum am scris mai sus, cele două puncte coincid (din punct de vedere mecanic).
Toate aceste discuții apar pentru că, la rezolvarea problemelor reprezentăm orice interacțiune prin două forțe. În realitate interacțiunea este una singură. De pildă spunem forța cu care Pământul atrage corpul și forța cu care corpul atrage Pământul. Dar există o singură interacțiune: forța cu care Pământul și corpul se atrag.
@@RomulusBoeriu Am înțeles acum.Mulțumesc mult pentru tot!!!!
@@Sofia-kf6vh Cu plăcere, mă bucur de câte ori cineva este interesat de fizică. Succes !
Buna ziua, domn' profesor!
Dacă avem de exemplu un fir extensibil suspendat de un punct fix de care este legat un corp de masă m, atunci forța elastică acționează asupra firului sau asupra corpului de masă m?
Bună seara !
Considerăm, la rezolvarea problemelor, că forța elastică acționează asupra corpului care încearcă să întindă firul (dacă firul este elastic ! - poate fi extensibil, dar plastic...). Ea apare ca o reacțiune la forța care încearcă să deformeze un corp elastic.
Asta înseamnă că forța elastică este, la echilibru, întotdeauna egală în modul cu forța deformatoare și de sens contrar acesteia (de unde și semnul minus).
Și nici nu poate să fie altfel, din moment ce sunt acțiune și reacțiune.
Am inteles domn’ profesor! Multumesc frumos, o zi frumoasa!
@@speedysenu4183 Cu plăcere, succes cu fizica !
Multumesc!
Aș mai avea o întrebare. Dacă se trage vertical în sus de un obiect prin intermediul unui fir elastic, atunci asupra obiectului acționează și forța elastică și forța de tensiune?