Doamne,Doamne,sunteți minunat dragul nostru Tudor Gheorghe,superbă poezie,suberbă recitare,👏🏼👏🏼👏🏼Dumnezeu să vă țină sănătos și să vă de-a viață lungă,defapt dumneavoastră nu o să plecați niciodată,vă iubim❤️
Mulțumim lui Dumnezeu pentru ca ne-a dat asemenea tezaur: poezia si artistul desăvârșit care sa o puna in valoare! Sa trăiți sanatos, cate zile va da domnu'! 🌹
Multumim frumos, Maestre! Suntem binecuvantati ca avem posibilitatea sa fim contemporani cu Dvs ! Fiti binecuvantat,alaturi de toti cei dragi sufletului Dvs !
Clipe minunate in compania Maestrului ne aduce cu dor si drag pe meleagurile copilariei,acolo puritatea sufletului nu o mai atinge nimeni,sa ne traiti intr-un multi ani fericiti ✌💖🌠🎋❣😥🌞⭐
Ce minunat !...numai un actor ajuns la maturitate ; cu un talent si o sensibilitate de ne egalat ;cu o originalitate inconfundabila poate sa puna in valoare poeziia romaneasca ; readucand din posteritate , unul cate unul poetii romanii expunandu-le adevarata valoare. Multumim MAESTRE !
Bună seara Maestre Tudor Gheorghe . Vă felicit, alegeți câte o poezie ce este cu adevărat minunată.,, După Melci de Ion Barbu ,, Mulțumesc. Seară binecuvântată.🙏🕊🇷🇴
Dumnezeu sä vä tinä cât mai mult Maestre Tudor Gheorghe, pentru noi acestia care avem sensibilitate, dar nu putem produce si nici nu mai este altcineva s-o facä pentru noi. Am 64 de ani, am început acasä cu Tatal Nostru, la scoalä cu dan Desliu si ,,Partidul", dar nu mi-am imaginat cä se poate recita asa. Nenumärate si infinite multumiri
Inegalabilul,Unicul,Marele Artist, Simbolul Național,Marele Rapsod,Al Romaniei!!!Sa ne trăiască multi ani de aici încolo!!Și voi tuturor care a_ti scris,,așa comentarii frumoase pentru Maestru!V_am dat tuturor aprecieri,le meritați, cu toată stima,!!Și încă ceva vedeți ce înseamnă un ,,OM"!!cu majuscule???Că prin farmec, a risipit toată vrajba, toată ura dintre noi !!Așa un Lider ar trebui Romaniei!!! Sa trăiești Maestre!!!
FELICITĂRI, E ULTIMA GENERAȚIE DE OAMENI CU ADEVĂRAT TALENTAȚI ȘI IMPLICAȚI, POATE ICI PE COLO O-R MAI FI"... MULȚUMIM MAESTRE, SUNTEȚI UN EXEMPLU PT MULTI ACTORI DE ASTĂZI, DE PILDA PT,, FAIMOSUL BENDEAC" CARE NU ARE LEAC! SUNT PE ALTE TRAIECTORII ACEI PSEUDOACTORI DIN NEFERICIRE, CU MULT RESPECT PT D-VOASTRĂ GRANDE MAESTRE 🌕🌻🙎♀️🕊️
Iti mulțumesc maestre pentru omul care esti! Știi matale, mai sânt putini oameni in lumea asta! Așa de puțini, că trăim într-o lume nu între oameni, iar lumea e orice NUMAI OAMENI NU! Marea Lume învolburată, Sa oprit așa deodată Și se-asteaptă să mai fie, Să trăiască-n boierie! Vai săracii, cei așteaptă, Codrii de pâine uscată, Sa-i numească cozonac, Bucuroși ca au mâncat :( Of, of Doamne tu, te-ndură Și dăle o picătură, Numai un picuț de minte Că, ne ducem Dracu, PĂRINTE! Astăzi, este noua lume, Nu poți merge după prune! Că-ci la ce este afară, Vai și amar de primăvară! Noi, sântem închiși in case, De lichelele hidoase, Care mint de tot si toate, Că le cheamă COVIDate! Primul mort de la COVID, Săracu, sa sinucis! Ca nu mai putea măi frate, Ingenuncheat de DREPTATE! Si-uite asa ne vine rândul, Unu, câte unu, pleacă Pe un drum ce nu se-ntoarce, Ba, de spaimă, ba de foame.
Înainte de toate și de orice...sunteți un Mare Actor! Cred că fiecare am avut melcul nostru nătâng, odată. Mulțumesc. Mi-ar plăcea să v-aud și cum recitați "Domnisoara Hus". Aplauze.
Am rămas stupiita!!! Mi-am dat seama nu știu nici o poezie întreaga,iar maestrul recita de atâta timp,...extraordinar ,sunteți un tezaur.....va iubesc maestre!!!!🌞❤️
După melci de Ion Barbu Dintr-atâţia fraţi mai mari: Unii morţi, Alţii plugari, Dintr-atâţia fraţi mai mici: Prunci de treabă, Uzi, peltici, Numai eu răsar mai rău. (Mai năuc, mai nătărău.) Dintr-atâţia (prin ce har?) Mă brodisem un hoinar. Eram mult mai prost pe-atunci... Când păresimi da prin lunci, Răspândind pietriş de-albine, Ne părea la toţi mai bine: Ţânci ursuzi, Desculţi şi uzi, Fetişcane (Cozi plăvane) Înfăşate-n lungi zăvelci O porneau în turmă bleagă Să culeagă Ierburi noi, crăiţe, melci... Era umed în bordei Şi tuleam şi eu cu ei. I Tot aşa odată, iar, La un sfânt prin Făurar, Ori la sfinţii Mucenici Târla noastră de pitici Odihnea pe creastă, sus, - Eu voinic prea tare nu-s. Şi din fugă Subt o glugă De-aluniş, pe-o buturugă Odihnii Şi eu curând... Vezi, atunci mi-a dat prin gând Că tot stând şi alergând Jos în vraful de foi ude Prin lăstari şi vrejuri crude S-ar putea să dau de el, Melcul prost, încetinel... Din ungher adânc, un gând Îmi şoptea că melcul blând Sub mormânt de foi, pe-aproape Cheamă omul să-l dezgroape... Şi pornii la scormonit (Cu noroc, căci l-am găsit!) Era tot o mogâldeaţă, Ochi de bou, dar cu albeaţă: Între el şi ce-i afar' Strejuia un zid de var. - Ce să fac cu el aşa? Să-l arunc nu îmi venea... Vream să văd cum se dezghioacă Pui molatic, din ghioacă : Vream să văd cum iar învie Somnoros din colivie... Şi de-a lungul, pe pământ M-aşezai ca să-l descânt: - "Melc, melc, Codobelc, Ghem vărgat Şi ferecat; Lasă noaptea din găoace, Melc nătâng şi fă-te-ncoace, Nu e bine să te-ascunzi Sub pereţii grei şi scunzi, Printre vreascuri cerne soare, Colţi de iarbă pe răzoare, Au zvâcnit şi muguri noi Pun pe ramura altoi. Melc, melc, Codobelc, Iarna leapădă cojoace Şi tu încă sub găoace! Hai, ieşi Din cornoasele cămeşi! Scoate patru firişoare Străvezii, tremurătoare, Scoate umede şi mici Patru fire de arnici; Şi agaţă la feştile Ciufulite de zambile, Sau la fir de mărgărint Îmbălatul tău argint... Hai ieşi Peste gardurile vii, Colo-n vii, Ori de vrei şi mai la vale, Pe tarlale Haide-ntinde brâu de bale... După ce l-am descântat, L-am pus jos şi-am aşteptat... Înserase mai de-a bine, Crengi uscate peste mine Bâzâind la vântul strâmb, Îmi ziceau răstit din drâmb... Năzdrăvana de pădure Jumulită de secure, Pe furiş şi pitiş Tot scurta din luminiş. Din lemnoase văgăuni, Căpcăuni vedeam. Îi vedeam piezişi cum cască Buze searbăde de iască; Şi vârtoşi Ochi buboşi Înnoptau sub frunţi pestriţe De păroase Şi bărboase Joimariţe. Şi cum stam sub vânt şi frig, Strâns cârlig, Iscodind cu ochii treji, Mai de sus de brână, drumul Unde seara ţese fumul Multor mreji, De sub vreascuri văzui bine Repezită înspre mine O guşată cu gâteji. Chiondorâş Căta la cale: Când la deal şi când la vale, Curgeau betele târâş, Iar din plosca ei de guşă De mătuşă Auzeai cum face hârş... Plâns prelung cum scoate fiara, Plâns dogit, Când un şarpe-i muşcă ghiara, Muget aspru şi lărgit De vuia din funduri seara... - Mi-a fost frică şi-am fugit! II Toată noaptea viscoli... În sat încă n-ajunsesem, Că porni duium să vie O viforniţă târzie De păresimi. Vântura stârnind gâlceavă, Albă pleavă Şi cădeau şi mărunţei Bobi de mei... (Ningea bine, cu temei.) În bordei Foc vârtos mânca năpraznic Retevei. Pe colibă singur paznic M-au lăsat c-un vraf de pene, Eu le culegeam alene... Moşul Iene Tot venea de prin poiene Să-mi dea genele prin gene. Şi trudit, Lângă vatră prigonit, Privegheam prelung tăciunii... Umbre dese ca păunii, Îmi roteau pe hornul şui Leasa ochilor verzui. Şi-mi ziceam în gând: "Dar el, Melcul prost, încetinel? Tremură în ghioacă, vargă, Nu cumva vreun vânt să-l spargă, Roagă vântul să nu-l fure Şi să nu mai biciuiască Bărbi de muşchi, obraji de iască Prin pădure. Roagă vântul să se-ndure." De la jarul străveziu, Mai târziu, mult mai târziu, Somnoros venii la geam. (Era-nalt, nu ajungeam.) Iar prin sticla petecită, Şi prin gheaţa încâlcită, Fulgera când des, când rar Prăpădenia de-afară: Podul lumii se surpase, Iar pe case, Până sus, peste colnic, Albicioase Şi foioase Cădeau cepi de arbagic. Mi-adusei atunci aminte Că-auzisem înainte, De o noapte între toate Urgisită, când, pe coate, Guri spurcate suflă vânt Să dărâme din pământ... Când pe-un sloi, rupând din pită, Baba Dochia-învălită Cu opt sărici stă covrig, Stă de-nghite şi sughite, Şi se vaicără de frig. - Hei, e noaptea ceea poate! Înapoi La fulgii moi Cumpenind a somn, pe coate, Cu tot gândul sus, la el, Şoptii: "Melc, melc încetinel, Cum n-ai vrut să ieşi mai iute! Nici viforniţă, nici mute Prin păduri nu m-ar fi prins... Iar acum, când focu-i stins, Hornul nins, Am fi doi s-alegem pene Şi alene Să chemăm pe moşul Iene Din poiene Să ne-nchidă: Mie, gene; Ţie, Cornul drept, cel stâng, Binişor, Pe când se frâng Lemne-n crâng, Melc nătâng, Melc nătâng!" III Dintre pene şi cotoare, Gata nins, Cum mija un pic de soare Pe întins (În câmpie Colilie Războind cu lunecuşul Şi pieziş la povârniş Din ţăpoi săltând urcuşul,) Mă-ntorsei sub aluniş Şi-l zării lângă culcuşu-i De frunziş Era tot o scorojită Limbă vânătă, sucită O nuia, ca un hengher Îl ţinea în zgărzi de ger! Bale reci, Aspre benţi ce se-ntretaie, Sus, pe vreascurile seci Îl prindeau: O frunză moartă, cu păstaie. Şi pe trupul lui zgârcit M-am plecat Şi l-am bocit: "Melc, melc, ce-ai făcut? Din somn cum te-ai desfăcut? Ai crezut în vorba mea Prefăcută... Ea glumea! Ai crezut că plouă soare, C-a dat iarbă pe răzoare, Că alunu-i tot un cântec...Astea-s vorbe şi descântec! Trebuia să dormi ca ieri, Surd la cânt şi îmbieri, Să tragi alt oblon de var Între trup şi ce-i afar'... - Vezi? Ieşişi la un descântec; Iarna ţi-a muşcat din pântec... Ai pornit spre lunci şi crâng, Dar pornişi cu cornul stâng, Merc nătâng, Merc nătâng!" Iar când vrui să-l mai alint, Întinsei o mână-amară De plâns mult... Şi dârdâind, Două coarne de argint Răsucit se fărâmară. Că e ciunt, nu m-am uitat, Ci în punga lui de bale, Cu-însuţite griji, pe cale L-am purtat Legănat: Punga mică de mătasă, Iar acasă L-am pus bine Sus, în pod, (Tot lângă mine), Ca să-i cânt din când în când Fie tare, fie-n gând: "Melc, melc Codobelc, Plouă soare Prin fâneţuri şi răzoare, Lujerii te-aşteaptă-n crâng, Dar n-ai corn Nici drept, Nici stâng; Sunt în sân la moşul Iene Din poiene: Cornul drept, Cornul stâng... Iarna coarnele se frâng, Melc nătâng, Melc nătâng!"
@@MaryMary-jk1dp thank you but... i need whole story. He is amazing. Songs, composing and mimics. i want to understand whole story. Must be a way to do it ( auto translation or etc)
@Spagetti Efendi This folkloric romanian poem - it was written by Ion Barbu, a representative of Romanian literary modernism. (Modernism Literature) - and it was published in 1921. The name of it is : "După melci" - meaning : "Seeking for snails". In romanian, " melc" means "snail". The poem is actually a parable - so it illustrates a moral lesson of a child in his life initiation path, where he'll be facing the negative consequences of his facts in a dramatic way. Briefly, it was springtime, and kids went out for picking some flowers from the meadow, taking advantage of the small appearance of the sun -on the sky :) This little child found a snail on the hill - and he starts to sing a special song, for snails only. It is said that this song is magical (disenchantment song) and it will make the snail - come out of its shell, by singing this: "Snail, snail without tail, Please show yourself to us" etc. But suddenly, an old and ugly lady comes next to them- and the kids got scared by her odd appearance - so they ran out as fast as they could, so the kid threw the snail away, quickly. A night will pass, and the blizzard and the heavy snow came again, so the kid was very worried for the snail and started to feel guilty, thinking: "What if the snail really came out of its shell - as the songs says- and it will die?" The next day the kid went back there- to seek for the snail, and sadly, indeed, the snail came out if its shell- so he found it frozen, dead :( . The Moral of this poem: We always have to be aware of our facts - as they bring us some consequences. We may not have bad intentions in life, but they can hurt someone we care about, by not paying attention on what we do. Of course this poem is a metaphor through which we understand how kids discover things in life and how they learn on their own what life is, and how they also encounter drama in their little mind, and also, the folkloric myth of Snail Disenchantment, and The Old Dochia Legend (the old Lady), the connection between the nature and the human being etc. Ion Barbu, the author - uses plenty of archaisms in his poems, so it's very hard to even find a word in english to translate it - to its true sense, but this poem is also meant to be happy and funny in the same time, talking about the kids, their playful spirit, their brothers etc. So I will try to include here a little part where I will translate the beggining of it, I hope it will give you an idea of it :) "Seeking for snails by Ion Barbu Amongst my elder brothers: Some are dead, Others are plowmen, Amongst my younger brothers: Good, little, lispers toddlers, It was me - the only one - being the bad guy, the dunderhead, the goofy one. By what miracle - was I the only one - to become a wanderer amongst them? (being ironic) I was way stupid back then. When you watch over the grass, Spreading bee gravel, We all felt happier: Grumpy toddlers, Bare-footed and wet, Teenage girls (with blonde ponytails) Dressed up in long traditional skirts They started sauntering in troops In order to collect New herbs, tagetes flowers, snails." Here's a link to the song I have mentioned above, if you want to listen to it :) The song is still available for kids today, and everyone is singing this song whenever we see a snail : ruclips.net/video/c2-uQmfVBWA/видео.html Hopefully this helped. Stay safe and best wishes😊
![Jordan Adetunji - KEHLANI REMIX (feat. Kehlani) [Official Video]](http://i.ytimg.com/vi/EeJ8n5PxFGE/mqdefault.jpg)
Doamne,Doamne,sunteți minunat dragul nostru Tudor Gheorghe,superbă poezie,suberbă recitare,👏🏼👏🏼👏🏼Dumnezeu să vă țină sănătos și să vă de-a viață lungă,defapt dumneavoastră nu o să plecați niciodată,vă iubim❤️
stropi de cultura in vremuri inculte. Multumim maestre.
Vă mulțumim pentru aceste “bule de oxigen“. Cu respect, ne plecăm în fața dvs! Pentru oameni ca Maestrul Tudor Gheorghe sânt MÂNDRĂ că sunt româncă.
Mulțumim lui Dumnezeu pentru ca ne-a dat asemenea tezaur: poezia si artistul desăvârșit care sa o puna in valoare!
Sa trăiți sanatos, cate zile va da domnu'! 🌹
Sunteti o minune de OM , cu atit de mult har ne daruiti cintece si poezii ! Sa va ocroteasca BUNUL DUMNEZEU , sa fiti sanatos .
Multumim frumos, Maestre!
Suntem binecuvantati ca avem posibilitatea sa fim contemporani cu Dvs !
Fiti binecuvantat,alaturi de toti cei dragi sufletului Dvs !
Clipe minunate in compania Maestrului ne aduce cu dor si drag pe meleagurile copilariei,acolo puritatea sufletului nu o mai atinge nimeni,sa ne traiti intr-un multi ani fericiti ✌💖🌠🎋❣😥🌞⭐
Ce minunat !...numai un actor ajuns la maturitate ; cu un talent si o sensibilitate de ne egalat ;cu o originalitate inconfundabila poate sa puna in valoare poeziia romaneasca ; readucand din posteritate , unul cate unul poetii romanii expunandu-le adevarata valoare.
Multumim MAESTRE !
Bună seara Maestre Tudor Gheorghe . Vă felicit, alegeți câte o poezie ce este cu adevărat minunată.,, După Melci de Ion Barbu ,, Mulțumesc. Seară binecuvântată.🙏🕊🇷🇴
Tare mă bucur de versurile pe care le rostiți ca nimeni altcineva.Vă mulțumesc. Mă înclin cu respect în fața dumneavoastră maestre.
... orice paralelâ si/sau asemânarea cu realitatea...trecutâ si actualâ...
Nu... este...întîmplâtoare... Multumim Neicâ Tudore
Dumnezeu sä vä tinä cât mai mult Maestre Tudor Gheorghe, pentru noi acestia care avem sensibilitate, dar nu putem produce si nici nu mai este altcineva s-o facä pentru noi. Am 64 de ani, am început acasä cu Tatal Nostru, la scoalä cu dan Desliu si ,,Partidul", dar nu mi-am imaginat cä se poate recita asa.
Nenumärate si infinite multumiri
Câtă emoție transmiteți
Felicitări
Și eu cântam melcilor, pe câmp
Geniu Cultural Artistic si Uman.multumim Maestre
Foarte frumoasa lumea descrisa in poezie...minunata recitarea acesteia!
Inegalabilul,Unicul,Marele Artist, Simbolul Național,Marele Rapsod,Al Romaniei!!!Sa ne trăiască multi ani de aici încolo!!Și voi tuturor care a_ti scris,,așa comentarii frumoase pentru Maestru!V_am dat tuturor aprecieri,le meritați, cu toată stima,!!Și încă ceva vedeți ce înseamnă un ,,OM"!!cu majuscule???Că prin farmec, a risipit toată vrajba, toată ura dintre noi !!Așa un Lider ar trebui Romaniei!!! Sa trăiești Maestre!!!
👏👏👏👏👏 mulțumim dumneavoastră și lui Ion Barbu
FELICITĂRI, E ULTIMA GENERAȚIE DE OAMENI CU ADEVĂRAT TALENTAȚI ȘI IMPLICAȚI, POATE ICI PE COLO O-R MAI FI"... MULȚUMIM MAESTRE, SUNTEȚI UN EXEMPLU PT MULTI ACTORI DE ASTĂZI, DE PILDA PT,, FAIMOSUL BENDEAC" CARE NU ARE LEAC! SUNT PE ALTE TRAIECTORII ACEI PSEUDOACTORI DIN NEFERICIRE, CU MULT RESPECT PT D-VOASTRĂ GRANDE MAESTRE 🌕🌻🙎♀️🕊️
Iti mulțumesc maestre pentru omul care esti! Știi matale, mai sânt putini oameni in lumea asta! Așa de puțini, că trăim într-o lume nu între oameni, iar lumea e orice NUMAI OAMENI NU!
Marea Lume învolburată,
Sa oprit așa deodată
Și se-asteaptă să mai fie,
Să trăiască-n boierie!
Vai săracii, cei așteaptă,
Codrii de pâine uscată,
Sa-i numească cozonac,
Bucuroși ca au mâncat :(
Of, of Doamne tu, te-ndură
Și dăle o picătură,
Numai un picuț de minte
Că, ne ducem Dracu, PĂRINTE!
Astăzi, este noua lume,
Nu poți merge după prune!
Că-ci la ce este afară,
Vai și amar de primăvară!
Noi, sântem închiși in case,
De lichelele hidoase,
Care mint de tot si toate,
Că le cheamă COVIDate!
Primul mort de la COVID,
Săracu, sa sinucis!
Ca nu mai putea măi frate,
Ingenuncheat de DREPTATE!
Si-uite asa ne vine rândul,
Unu, câte unu, pleacă
Pe un drum ce nu se-ntoarce,
Ba, de spaimă, ba de foame.
Cristi Dinica f frumos!!!🌞
Sanatate, multa sanatate si sa ne incanti cat mai mult, maestre!
O interpretare extraodinara ,plina de emotie si profesionalism.Multumim maestre!
Mereu mi se spunea: -hai o dată melcule!🐌Şi ce bucuros eram.😂
Așa ceva... Nu știu când se va mai naște. Există și oameni care nu pot fi înlocuiți.RESPECT, maestre.
V-ă mulțumesc Domnule’ Tudor Gheorghe, pentru tot, (“Melc Nătâng”).
Daca ati recita cate ceva in fiecare zi din cauza carantinei, as dori sa dureze cat mai mult!
Maestre,esti genial! guzganii mor de ciuda,chitcaie in toate colturile ,la toate televiziuniile,disperati ...oare de ce????
Înainte de toate și de orice...sunteți un Mare Actor!
Cred că fiecare am avut melcul nostru nătâng, odată. Mulțumesc.
Mi-ar plăcea să v-aud și cum recitați "Domnisoara Hus".
Aplauze.
Asa recita!La toate spectacolele!V adati seama de nimicimea noastra?!Felicitari maestrului!
Mulțumim ca existați! Popor minunat fi binecuvântat!
Vă mulțumim pentru că ne înseninati aceste zile...
O frumusețe! Mulțumim din suflet, maestre! ❤️
Tot respectul, Maestre....🌸🕊 Să va țină sănătatos Bunul Dumnezeu
Frumoasa este poezia romaneasca.
Respect! maestre Tudor Gheorghe, pentru interpretare.
Iar memoria dvs. este absolut impresionanta!
Mulțumesc frumos maestre ! Sunteți o bucurie pt. noi în aceste zile grele .
Putin frumos printre atata urat.
Multumim.
Jos pălăria !!!
Mulțumesc din suflet !!!
Frumos Maestre , multumesc !
Incredibil. Multumim, maestre!
Mulțumesc frumos!
Pur și simplu superb! Respect!💛👏
Sunteți mare, MAESTRE! 💐👌
Fara cuvinte!!!! Superb!!!!
În urmă cu vreo 45 de ani învățam acest poem la școală. Abia acum am înteles sensul !!!
Tudor Gheorghe.unu.ieste.mult bine.si sanatate.asa unbarbat.ieste obinecuvantare.
Am rămas stupiita!!! Mi-am dat seama nu știu nici o poezie întreaga,iar maestrul recita de atâta timp,...extraordinar ,sunteți un tezaur.....va iubesc maestre!!!!🌞❤️
Sa ne traiesti,neica Tudore.multam fain pentru interpretare,un Paste cu pace si cu sanatate!
Maestre,admirație și prețuire, minunată recitarea !
Foarte frumos !!!!
Minunat! Un artist complex și complet! Mulțumim maestre!
Nici in o mie de ani Nu as reusi sa memorez macar un sfert din capacitatea maestrului Tudor. Fascinating
Felicitari!!!
Tudor Gheorghe un Nemuritor printre muritori.. ♥️😎Respect..
Multe mulțumiri! Sănătate și numai bine! 😘🤗
Respect pt maestru
Extraordinar. Dar de când încerc să cresc o salată... Nu mai iubesc melcii 😉
Foarte frumos!👏
Extraordinar!!!!!!
Multumim, Maestre! Sănătate!
🤗🙏🙏🙏👏👏👏🌹
Fantastic. De unde atita capacitate?? Sanatate nea Tudor
După melci
de Ion Barbu
Dintr-atâţia fraţi mai mari:
Unii morţi,
Alţii plugari,
Dintr-atâţia fraţi mai mici:
Prunci de treabă,
Uzi, peltici,
Numai eu răsar mai rău.
(Mai năuc, mai nătărău.)
Dintr-atâţia (prin ce har?)
Mă brodisem un hoinar.
Eram mult mai prost pe-atunci...
Când păresimi da prin lunci,
Răspândind pietriş de-albine,
Ne părea la toţi mai bine:
Ţânci ursuzi,
Desculţi şi uzi,
Fetişcane
(Cozi plăvane)
Înfăşate-n lungi zăvelci
O porneau în turmă bleagă
Să culeagă
Ierburi noi, crăiţe, melci...
Era umed în bordei
Şi tuleam şi eu cu ei.
I
Tot aşa odată, iar,
La un sfânt prin Făurar,
Ori la sfinţii Mucenici
Târla noastră de pitici
Odihnea pe creastă, sus,
- Eu voinic prea tare nu-s.
Şi din fugă
Subt o glugă
De-aluniş, pe-o buturugă
Odihnii
Şi eu curând...
Vezi, atunci mi-a dat prin gând
Că tot stând şi alergând
Jos în vraful de foi ude
Prin lăstari şi vrejuri crude
S-ar putea să dau de el,
Melcul prost, încetinel...
Din ungher adânc, un gând
Îmi şoptea că melcul blând
Sub mormânt de foi, pe-aproape
Cheamă omul să-l dezgroape...
Şi pornii la scormonit
(Cu noroc, căci l-am găsit!)
Era tot o mogâldeaţă,
Ochi de bou, dar cu albeaţă:
Între el şi ce-i afar'
Strejuia un zid de var.
- Ce să fac cu el aşa?
Să-l arunc nu îmi venea...
Vream să văd cum se dezghioacă
Pui molatic, din ghioacă :
Vream să văd cum iar învie
Somnoros din colivie...
Şi de-a lungul, pe pământ
M-aşezai ca să-l descânt:
- "Melc, melc,
Codobelc,
Ghem vărgat
Şi ferecat;
Lasă noaptea din găoace,
Melc nătâng şi fă-te-ncoace,
Nu e bine să te-ascunzi
Sub pereţii grei şi scunzi,
Printre vreascuri cerne soare,
Colţi de iarbă pe răzoare,
Au zvâcnit şi muguri noi
Pun pe ramura altoi.
Melc, melc,
Codobelc,
Iarna leapădă cojoace
Şi tu încă sub găoace!
Hai, ieşi
Din cornoasele cămeşi!
Scoate patru firişoare
Străvezii, tremurătoare,
Scoate umede şi mici
Patru fire de arnici;
Şi agaţă la feştile
Ciufulite de zambile,
Sau la fir de mărgărint
Îmbălatul tău argint...
Hai ieşi
Peste gardurile vii,
Colo-n vii,
Ori de vrei şi mai la vale,
Pe tarlale
Haide-ntinde brâu de bale...
După ce l-am descântat,
L-am pus jos şi-am aşteptat...
Înserase mai de-a bine,
Crengi uscate peste mine
Bâzâind la vântul strâmb,
Îmi ziceau răstit din drâmb...
Năzdrăvana de pădure
Jumulită de secure,
Pe furiş şi pitiş
Tot scurta din luminiş.
Din lemnoase văgăuni,
Căpcăuni vedeam.
Îi vedeam piezişi cum cască
Buze searbăde de iască;
Şi vârtoşi
Ochi buboşi
Înnoptau sub frunţi pestriţe
De păroase
Şi bărboase
Joimariţe.
Şi cum stam sub vânt şi frig,
Strâns cârlig,
Iscodind cu ochii treji,
Mai de sus de brână, drumul
Unde seara ţese fumul
Multor mreji,
De sub vreascuri văzui bine
Repezită înspre mine
O guşată cu gâteji.
Chiondorâş
Căta la cale:
Când la deal şi când la vale,
Curgeau betele târâş,
Iar din plosca ei de guşă
De mătuşă
Auzeai cum face hârş...
Plâns prelung cum scoate fiara,
Plâns dogit,
Când un şarpe-i muşcă ghiara,
Muget aspru şi lărgit
De vuia din funduri seara...
- Mi-a fost frică şi-am fugit!
II
Toată noaptea viscoli...
În sat încă n-ajunsesem,
Că porni duium să vie
O viforniţă târzie
De păresimi.
Vântura stârnind gâlceavă,
Albă pleavă
Şi cădeau şi mărunţei
Bobi de mei...
(Ningea bine, cu temei.)
În bordei
Foc vârtos mânca năpraznic
Retevei.
Pe colibă singur paznic
M-au lăsat c-un vraf de pene,
Eu le culegeam alene...
Moşul Iene
Tot venea de prin poiene
Să-mi dea genele prin gene.
Şi trudit,
Lângă vatră prigonit,
Privegheam prelung tăciunii...
Umbre dese ca păunii,
Îmi roteau pe hornul şui
Leasa ochilor verzui.
Şi-mi ziceam în gând:
"Dar el,
Melcul prost, încetinel?
Tremură în ghioacă, vargă,
Nu cumva vreun vânt să-l spargă,
Roagă vântul să nu-l fure
Şi să nu mai biciuiască
Bărbi de muşchi, obraji de iască
Prin pădure.
Roagă vântul să se-ndure."
De la jarul străveziu,
Mai târziu, mult mai târziu,
Somnoros venii la geam.
(Era-nalt, nu ajungeam.)
Iar prin sticla petecită,
Şi prin gheaţa încâlcită,
Fulgera când des, când rar
Prăpădenia de-afară:
Podul lumii se surpase,
Iar pe case,
Până sus, peste colnic,
Albicioase
Şi foioase
Cădeau cepi de arbagic.
Mi-adusei atunci aminte
Că-auzisem înainte,
De o noapte între toate
Urgisită, când, pe coate,
Guri spurcate suflă vânt
Să dărâme din pământ...
Când pe-un sloi, rupând din pită,
Baba Dochia-învălită
Cu opt sărici stă covrig,
Stă de-nghite şi sughite,
Şi se vaicără de frig.
- Hei, e noaptea ceea poate!
Înapoi
La fulgii moi
Cumpenind a somn, pe coate,
Cu tot gândul sus, la el,
Şoptii:
"Melc, melc încetinel,
Cum n-ai vrut să ieşi mai iute!
Nici viforniţă, nici mute
Prin păduri nu m-ar fi prins...
Iar acum, când focu-i stins,
Hornul nins,
Am fi doi s-alegem pene
Şi alene
Să chemăm pe moşul Iene
Din poiene
Să ne-nchidă:
Mie, gene;
Ţie,
Cornul drept, cel stâng,
Binişor,
Pe când se frâng
Lemne-n crâng,
Melc nătâng,
Melc nătâng!"
III
Dintre pene şi cotoare,
Gata nins,
Cum mija un pic de soare
Pe întins
(În câmpie
Colilie
Războind cu lunecuşul
Şi pieziş la povârniş
Din ţăpoi săltând urcuşul,)
Mă-ntorsei sub aluniş
Şi-l zării lângă culcuşu-i
De frunziş
Era tot o scorojită
Limbă vânătă, sucită
O nuia, ca un hengher
Îl ţinea în zgărzi de ger!
Bale reci,
Aspre benţi ce se-ntretaie,
Sus, pe vreascurile seci
Îl prindeau:
O frunză moartă, cu păstaie.
Şi pe trupul lui zgârcit
M-am plecat
Şi l-am bocit:
"Melc, melc, ce-ai făcut?
Din somn cum te-ai desfăcut?
Ai crezut în vorba mea
Prefăcută... Ea glumea!
Ai crezut că plouă soare,
C-a dat iarbă pe răzoare,
Că alunu-i tot un cântec...Astea-s vorbe şi descântec!
Trebuia să dormi ca ieri,
Surd la cânt şi îmbieri,
Să tragi alt oblon de var
Între trup şi ce-i afar'...
- Vezi?
Ieşişi la un descântec;
Iarna ţi-a muşcat din pântec...
Ai pornit spre lunci şi crâng,
Dar pornişi cu cornul stâng,
Merc nătâng,
Merc nătâng!"
Iar când vrui să-l mai alint,
Întinsei o mână-amară
De plâns mult...
Şi dârdâind,
Două coarne de argint
Răsucit se fărâmară.
Că e ciunt, nu m-am uitat,
Ci în punga lui de bale,
Cu-însuţite griji, pe cale
L-am purtat
Legănat:
Punga mică de mătasă,
Iar acasă
L-am pus bine
Sus, în pod,
(Tot lângă mine),
Ca să-i cânt din când în când
Fie tare, fie-n gând:
"Melc, melc
Codobelc,
Plouă soare
Prin fâneţuri şi răzoare,
Lujerii te-aşteaptă-n crâng,
Dar n-ai corn
Nici drept,
Nici stâng;
Sunt în sân la moşul Iene
Din poiene:
Cornul drept,
Cornul stâng...
Iarna coarnele se frâng,
Melc nătâng,
Melc nătâng!"
Superb
Frumos! Ascultati albumul lui Alifantis pe aceleasi versuri. E opera de arta!
❤️
🌹
Supeeeeeerb !!! ..Multumim frumos ,Maestre !!!
Multumim maestre...🌹...sanatate....
Felicitări 🍀
Multumim ❤
Apreciez cu adevărat munca depusă de dumneavoastră! Multă sănătate în continuare!
MULTUMIM,CA EXISTATI!TOT RESPECTUL!
Mulțumesc, Maestre! Poate, cândva... Riga Crypto si Lapona Enigel
?
Fii binecuvântat!
Dupa melci
👍🎩🇷🇴🕊️💗
M
❤❤❤🤗👏👏👏❤🌹
si allii au lale-nt dar nu au noi să se alirme si sperncă auguramare nu e permis tevrea nele past Brăile Mii Marin stefan
please subtitles :(
Picking snails in the woods.
@@MaryMary-jk1dp thank you but... i need whole story.
He is amazing. Songs, composing and mimics. i want to understand whole story. Must be a way to do it ( auto translation or etc)
@Spagetti Efendi
This folkloric romanian poem - it was written by Ion Barbu, a representative of Romanian literary modernism. (Modernism Literature) - and it was published in 1921.
The name of it is : "După melci" - meaning : "Seeking for snails".
In romanian, " melc" means "snail".
The poem is actually a parable - so it illustrates a moral lesson of a child in his life initiation path, where he'll be facing the negative consequences of his facts in a dramatic way.
Briefly, it was springtime, and kids went out for picking some flowers from the meadow, taking advantage of the small appearance of the sun -on the sky :)
This little child found a snail on the hill - and he starts to sing a special song, for snails only. It is said that this song is magical (disenchantment song) and it will make the snail - come out of its shell, by singing this:
"Snail, snail without tail,
Please show yourself to us" etc.
But suddenly, an old and ugly lady comes next to them- and the kids got scared by her odd appearance - so they ran out as fast as they could, so the kid threw the snail away, quickly.
A night will pass, and the blizzard and the heavy snow came again, so the kid was very worried for the snail and started to feel guilty, thinking:
"What if the snail really came out of its shell - as the songs says- and it will die?"
The next day the kid went back there- to seek for the snail, and sadly, indeed, the snail came out if its shell- so he found it frozen, dead :( .
The Moral of this poem:
We always have to be aware of our facts - as they bring us some consequences. We may not have bad intentions in life, but they can hurt someone we care about, by not paying attention on what we do.
Of course this poem is a metaphor through which we understand how kids discover things in life and how they learn on their own what life is, and how they also encounter drama in their little mind, and also, the folkloric myth of Snail Disenchantment, and The Old Dochia Legend (the old Lady), the connection between the nature and the human being etc.
Ion Barbu, the author - uses plenty of archaisms in his poems, so it's very hard to even find a word in english to translate it - to its true sense, but this poem is also meant to be happy and funny in the same time, talking about the kids, their playful spirit, their brothers etc.
So I will try to include here a little part where I will translate the beggining of it, I hope it will give you an idea of it :)
"Seeking for snails
by Ion Barbu
Amongst my elder brothers:
Some are dead,
Others are plowmen,
Amongst my younger brothers:
Good, little, lispers toddlers,
It was me - the only one - being the bad guy, the dunderhead, the goofy one.
By what miracle - was I the only one - to become a wanderer amongst them? (being ironic)
I was way stupid back then.
When you watch over the grass,
Spreading bee gravel,
We all felt happier:
Grumpy toddlers,
Bare-footed and wet,
Teenage girls
(with blonde ponytails)
Dressed up in long traditional skirts
They started sauntering in troops
In order to collect
New herbs, tagetes flowers, snails."
Here's a link to the song I have mentioned above, if you want to listen to it :)
The song is still available for kids today, and everyone is singing this song whenever we see a snail :
ruclips.net/video/c2-uQmfVBWA/видео.html
Hopefully this helped.
Stay safe and best wishes😊
Tudore,tu si Danut !hai,hai ca puteti mai mult!
a, nu! nu esti in film! lasa l pe alifantis!