Da, aveți dreptate Doamnă psiholog, puterea prezenței în prezent este foarte importană .Dar, din păcate mintea mai mereu ne poartă în trecut sau viitor astfel încît conștiința ne este înăbușită din această cauză. Ar fi bine să ne acordăm toate energia, simțurile, atenția către aici și acum, adică prezent.Și atunci chiar începem să simțim cum divinul din noi apare și pacea minții ne îmbrățișează.E ceva de nedescris atunci cînd apuc uneori aceste stări😊 Este nevoie de trezire spirituală pentru ca tot ce ne îngrijorează să se evapore pur și simplu.😊 În ce priveste singurătatea, asta este de fapt doar o proiecție a minții noastre neliniștite.De exemplu poți să te simți singur chiar în mijlocul unei mulțimi de oameni, pe de altă parte să te simți împlinit și bine dispus atunci cînd ești singur în sînul naturii. Practică meditației vindecă inclusiv și singurătatea. Aș mai adăuga că singurătatea , este de fapt dorința noastră de a fi ascultați și înțeleși de alți indivizi sau aproapele nostru.E ceva de genul, de parcă am vrea să ne scărpinăm egoul ăla nesătul, cu alte cuvinte singurătatea dacă săpăm destul de adînc în subiect e ca un fel de mândrie nesănătoasă.Etc, etc toate astea ne duc către o spirală spre infinit.Omul de fapt este infinit, sau conștiință infinită doar că mulți dintre noi nu am realizat încă acest lucru.😊 Orice boală sau durere nu vine de la sine.Prin asta noi primim indicii de la viață/univers/Dzeu că ceva facem greșit, că am apucat o cale greșită. De exemplu chiar boala fizică cum ar fi cancerul sau îmbătrînirea prematură au cauzele lor concrete .Adică nu sunt firești pentru noi. Nu este firesc să suferim, să ne imbolnăvim, adică natural este să fim împliniți, fericiți și sănătoși mereu, doar că ne-am rătăcit...
![Seungmin "그렇게, 천천히, 우리(As we are)" | [Stray Kids : SKZ-PLAYER]](http://i.ytimg.com/vi/kAzmhLHePqU/mqdefault.jpg)
Va multumesc pentru tot ce faceti sunteti deosebita
Cu mult drag!
Da, aveți dreptate Doamnă psiholog, puterea prezenței în prezent este foarte importană .Dar, din păcate mintea mai mereu ne poartă în trecut sau viitor astfel încît conștiința ne este înăbușită din această cauză.
Ar fi bine să ne acordăm toate energia, simțurile, atenția către aici și acum, adică prezent.Și atunci chiar începem să simțim cum divinul din noi apare și pacea minții ne îmbrățișează.E ceva de nedescris atunci cînd apuc uneori aceste stări😊
Este nevoie de trezire spirituală pentru ca tot ce ne îngrijorează să se evapore pur și simplu.😊
În ce priveste singurătatea, asta este de fapt doar o proiecție a minții noastre neliniștite.De exemplu poți să te simți singur chiar în mijlocul unei mulțimi de oameni, pe de altă parte să te simți împlinit și bine dispus atunci cînd ești singur în sînul naturii.
Practică meditației vindecă inclusiv și singurătatea.
Aș mai adăuga că singurătatea , este de fapt dorința noastră de a fi ascultați și înțeleși de alți indivizi sau aproapele nostru.E ceva de genul, de parcă
am vrea să ne scărpinăm egoul ăla nesătul, cu alte cuvinte singurătatea dacă săpăm destul de adînc în subiect e ca un fel de mândrie nesănătoasă.Etc, etc toate astea ne duc către o spirală spre infinit.Omul de fapt este infinit, sau conștiință infinită doar că mulți dintre noi nu am realizat încă acest lucru.😊
Orice boală sau durere nu vine de la sine.Prin asta noi primim indicii de la viață/univers/Dzeu că ceva facem greșit, că am apucat o cale greșită.
De exemplu chiar boala fizică cum ar fi cancerul sau îmbătrînirea prematură au cauzele lor concrete .Adică nu sunt firești pentru noi.
Nu este firesc să suferim, să ne imbolnăvim, adică natural este să fim împliniți, fericiți și sănătoși mereu, doar că ne-am rătăcit...
De acord. Frumos si intelept
Va multumesc ca m-ati completat!😊
@@lacatusgabriela6616 .Cu plăcere! Vă doresc succes și un weekend plăcut Gabriela😊
Apropo, aveți un nume minunat😊