DUMINICA TUTUROR SFINȚILOR (I-A DUPĂ RUSALII) - ACCESIBILITATEA SFINȚENIEI - SFINȚENIE PENTRU TOȚI

DIN ARHIVE
Profund nemulțumiți de reformele religioase înfăptuite de către regi în Biserica Angliei, puritanii au părăsit țara lor de baștină pentru Lumea Nouă, un nou pământ al făgăduinței.
Înflăcărați de ură față de vechea religiune, în efortul lor comun de a nega cultul sfinților, au început să pună copiilor nume doar din Biblie, cu precădere din Vechiul Testament, însă nu exclusiv.
Important pentru ei era ca pruncii lor să nu poarte numele unor sfinți canonizați de către Biserica pe care ei o socoteau Babilonia.
Și, astfel au început să revină în vogă nume ca Estera, Ruth, Otniel, Jedediah, Tamara, Ezechiel etc.
Important era să nu fie Gheorge, Vasile, Demetriu, Elena, ori vreun alt nume de prin calendar sau de prin paginile sinaxarului.
Nimic mai frumos decât un nume biblic! Însă, în subsidiar s-a împământenit ideea că niciun om nu poate fi sfânt. Și, încetul cu încetul, potrivit unor anumite algoritme de interpretare unidirecțională a Sfintelor Scripturi, s-a dezvoltat un sistem teologic, potrivit căruia, sfințenia este o însușire exclusivă a lui Dumnezeu la care omul nu poate participa în niciun chip.
Nu Tradiția ne învață că omul poate deveni sfânt. Nu Tradiția cu T mare sau cu t mic ne spune că există sfinți și că trebuie să îi cinstim, ci Sola Scriptura, acea Scriptură asupra cărora acești titani ai exegezei își arogă monopolul.
Sola Scriptura pomenește cuvântul sfânt pentru prima oară în Cartea Exodului (Exod.3:5)
Și a zis Dumnezeu: "Nu te apropia de locul acesta, scoate-ți încălțămintea din picioare, căci locul pe care calci este un pământ sfânt."
Cu ce era oare pământul acela mai sfânt în sine decât cel care se afla cu cinci metri mai încolo?
Pământul în schimb apare în primul verset din Biblie în care Dumnezeu a făcut cerul și pământul.
După ce a zidit Creația, Dumnezeu a văzut că toate erau bune: și cerul, și pământul și omul.
Erau bune, dar niciunde nu zice că erau sfinte.
Dar, dacă pământul poate fi sfânt, de ce nu ar putea să devină sfânt cel care a fost plămădit din țărână de către Dumnezeu după chipul și asemănarea Lui, făptura în nările căreia a suflat El însuși sfânta Sa suflare de viață?
Și, cum de, însuși Dumnezeu îi cere omului să fie sfânt, dacă sfințenia îi este inaccesibilă?
Prin Jertfa lui Hristos, Harul deschide omului larg porțile sfințeniei. A unui nou tip de sfințenie.
Toți sunt chemați la desăvârșire, toți au acces la sfințenie.
Și Estera, și Ruth, și Otniel, și Jedediah, și Tamara, și Ezechiel, și Gheorghe, și Vasile, și Dumitru, și Lenuța, Saveta sau Astrid...
Până și Ohola și Oholiba prin Harul lui Dumnezeu și-ar putea schimba viața părăsind păcătoșenia și glodul păcatului pentru sfințenie ...
Ap. Evrei XI, 33-40; XII, 1-2; Ev. Matei X, 32-35; 37-38; XIX, 27-30;
Prima duminică după Rusalii
DUMINICA TUTUROR SFINȚILOR (1-A DUPĂ RUSALII) - CHEMAȚI LA SFINȚENIE - ÎMPLINIREA DESTINULUI NOSTRU
Preot Sorin Seviciu 2023

[@homorodangusti5277]

Lăudat să fie Domnul Iisus Hristos și Preacurata Sa Maică!!!

[@raduungurean670]

Are putere in cuvant acest părinte, păcat ca e geco catolic.