Episodul 32. Cristina Cristea despre sinele narativ și folosul filosofiei
HTML-код
- Опубликовано: 13 сен 2024
- Nici nu-mi puteam imagina un început mai propice pentru sezonul al treilea! Ca să ne revină cheful de filosofie, ca să aflăm cum putem naviga problematica sinelui și a schimbării, ca să aflăm cum poți da jos filosofia din turnul de fildeș, ca să ascultăm cum se vede lumea din spatele unei teze de doctorat, ca să înțelegem ce poate și nu poate promite filosofia, ca să înțeleg și eu ce vrea Paul Ricœur ăsta de la viața mea, m-am autoinvitat în lumea plină de detoate a Cristinei. Bafta mea? Cristina mi-a acceptat autoinvitația și iată-ne profitând cu toții de pe urma discuției rezultante. Să fie într-un sezon bun!
Mai multe despre Cristina și proiectele ei:
www.fundatiaca...
atelierefilozo...
Cartea lui Paul Ricœur ăsta care mi-a dat mie bătăi de cap:
archive.org/de...
o Aveți link-urile de Spotify, Apple Podcasts și altele aici: podcastfilosof...
o Dacă vreți să susțineți acest podcast, puteți dona pe episod aici: / octavpopa
o Facebook: / podcastuldef. .
o Instagram: @podcatuldefilosofie
Urmarind dialogul din filmulez si comparand cu mesajul celor doi autori mentionati, se observa o eroare fundamentala in modul de abordare a interogatiei. Inca o data recomand lectura celor doua carti. Macar astea, pt ca mai sunt si altele valoroase pe acest subiect
Legat de intrebarea celebra - Cine sunt eu? - recomand spre lectura cartile ,,Cine sunt eu?" de Jean Klein si ,,Eu sunt acela!" de Nisargadatta Maharaj, ambele disponibile in limba romana. De departe viziunea lor, experienta lor directa, modul simplu si profund de prezentare a subiectului, fac sa para filosofia europeana doar o simpla joaca mentala. Pentru cei interesati cu adevarat de subiect aceste lecturi sunt de neinlocuit.
Hai ca am ce sa ascult pe zbor Buc-Timisoara . Multumesc mult !
De aceea copiii sunt mult mai autentici (adica pot fi regasiti de multe ori in starea de autenticitate)? Pentru ca ei sunt foarte des confruntati cu stari nonjudicative?
Probabil. Dacă pot vorbi în numele fiicei mele, și pot :-), de fiecare dată când nu îi dăm cheile e o experiență traumatică.
Faptul ca "trusa de filozofie" vine acum sa rezolve problemele HR-ului nu este cumva o justificare a faptului ca HR-ul nu si-a indeplinit misiunea niciodata? HR-ul are in spate pregatire psihologica (psihologie organizationala), sociologica (sociologie organizationala), psiho-sociologica (incadrare in grupuri mici), filozofica (cel putin logica, retorica minimala, familiarizare cu concepte esentiale), dar se pare ca a esuat. Este esential licentiatul in filozofie pentru a restabili munca de HR (deci 2 persoane in echipa HR+filozofie, gen cum este in publicitate copywriter+art) sau atelierele de filozofie in organizatie sunt asa un fel de gaselnita, de job de masa pentru filozoful mainstream?