Ne întoarcem la Bach după ce ne întoarcem la dzeu probabil în anul 2100 întâi sa trăim în grupuri Unite de sangecum au trăit bunici și străbunicii mei MULTUMESC DOMNULE LESE SUNTETI UNIC...muzica de care vorbiți este cantata din rarunchi
carturesti.ro/muzica/grigore-lese-muzici-stravechi-127431 “Pe aromanii farşeroţi din Cogealac i-am intalnit in vara anului 2007, in timpul unor filmari pe care le realizam in Dobrogea. Atunci am avut impresia ca imi aud stramosii horind iar in cantul lor am descoperit rezonanţele ancestrale ale horii in grumaz din Maramureş. Sunt oameni simpli, pacurari, de un rafinament si o noblete sufleteasca rar intalnite, fermecatori si misteriosi ca spatiul de unde vin, ca muzica lor… Din pacate, cu aromanii farşeroţi timpul nu mai are rabdare. La noi, sunt ultima generaţie care mai canta folosind formele polifonico-armonice populare stravechi iar in teren maniere asemanatore de interpretare mai pot fi intalnite doar la farserotii din Albania, Grecia si la unele populaţii din Corsica, Caucaz şi Transcaucazia. Spre deosebire de ţaranul roman care horeşte de unul singur, excepţie facand colindele şi cantecele de ritual, aromanii farşeroţi din Cogealac canta numai in grup. Isonul gutural insoţeşte linia melodica susţinuta de cimpoi, generand o polifonie arhaica cu substrat heterofonic. Melodia este inceputa de o singura persoana, de obicei cel inzestrat cu cea mai buna voce, fiind preluata de intregul grup dupa primele versuri. Fiecare cantareţ are intervenţii solistice, in timp ce altii ţin doar isonul pe tonica, cu vocala „e”. Structura muzicala repetitiva, melismatica, ornamentata, da curs improvizaţiei. Versul cantat este intrerupt de numeroase interjecţii intonate in acut, la care cantareţul recurge intuitiv pentru a completa unele goluri ale randului melodic. Uneori un cuvant este cantat fara ultima silaba, fiind reluat imediat in intregime de catre intregul grup. Aceasta maniera de interpretare, asemanatoare celei orientale, presupune un auz muzical de excepţie, cunoaşterea liniei melodice, a ritmului, a textului, precum şi respectarea unor reguli stricte de interpretare. Aromanii farşeroţi din Cogealac obişnuiesc sa stea jos atunci cand canta, oferind un adevarat spectacol nu doar auditiv ci şi vizual, prin expresivitatea gesturilor şi plasticitatea mişcarilor din timpul interpretarii. Canta despre pastori, „picurari”, despre dragoste, dor, instrainare. La baza cantecelor aromanilor farşeroţi se regaseşte modul pentatonic anhemitonic, a carui fundamentala este cvinta. In melodiile arhaice apar frecvent tritonii şi tetratonii iar in diferite stari, linia melodica, modala, se apropie de muzica gregoriana. Vocea aluneca in aşa fel incat sunetele reale sunt atinse rareori in afara cadenţelor şi cezurilor. Acest fel de purtare a vocii atesta marea vechime a muzicii farşeroţilor, ce dateaza din vremea cand intervalele nu erau fixate iar un sunet mai indepartat era atins prin alunecare. Pastori prin excelenţa, crescatori de animale, iscusiţi carauşi şi recunoscuţi comercianţi, aromanii farseroti ne demonstreaza ca pastrarea identitaţii nu exclude contactul direct cu alte culturi. Raspandiţi prin Balcani, poarta in ei spiritul munţilor, al vazduhului, al intinderilor fara de hotar, fiind unii dintre cei mai importanţi depozitari ai vechii civilizaţii balcanice” Ne povesteste Grigore Lese despre material.
Felicitări! Superb! ❤
mulțumim!
Exceptional!
Binecuvântați să fiți, oameni buni. Vă mulțumește lumea !
mulțumim!
Foarte frumos. Eu pînă acum nu am mai auzit așa ceva. Mulțumesc frumos pentru acest lucru .
cu drag!
Sunteți superbi !
mulțumim Marius!
Așa da!
Fascinant univers al românismului similar multor altor culturi ale lumii. Universalitate. Numai bine aromânilor farșeroți!🤗Va mulțumesc!
Haristo!
Ne întoarcem la Bach după ce ne întoarcem la dzeu probabil în anul 2100 întâi sa trăim în grupuri Unite de sangecum au trăit bunici și străbunicii mei MULTUMESC DOMNULE LESE SUNTETI UNIC...muzica de care vorbiți este cantata din rarunchi
Doamne ajuta!
Superb!! De colecție!, 🙏Felicitări!! ❤❤
mulțumim!😇
carturesti.ro/muzica/grigore-lese-muzici-stravechi-127431 “Pe aromanii farşeroţi din Cogealac i-am intalnit in vara anului 2007, in timpul unor filmari pe care le realizam in Dobrogea. Atunci am avut impresia ca imi aud stramosii horind iar in cantul lor am descoperit rezonanţele ancestrale ale horii in grumaz din Maramureş. Sunt oameni simpli, pacurari, de un rafinament si o noblete sufleteasca rar intalnite, fermecatori si misteriosi ca spatiul de unde vin, ca muzica lor… Din pacate, cu aromanii farşeroţi timpul nu mai are rabdare. La noi, sunt ultima generaţie care mai canta folosind formele polifonico-armonice populare stravechi iar in teren maniere asemanatore de interpretare mai pot fi intalnite doar la farserotii din Albania, Grecia si la unele populaţii din Corsica, Caucaz şi Transcaucazia.
Spre deosebire de ţaranul roman care horeşte de unul singur, excepţie facand colindele şi cantecele de ritual, aromanii farşeroţi din Cogealac canta numai in grup. Isonul gutural insoţeşte linia melodica susţinuta de cimpoi, generand o polifonie arhaica cu substrat heterofonic. Melodia este inceputa de o singura persoana, de obicei cel inzestrat cu cea mai buna voce, fiind preluata de intregul grup dupa primele versuri. Fiecare cantareţ are intervenţii solistice, in timp ce altii ţin doar isonul pe tonica, cu vocala „e”. Structura muzicala repetitiva, melismatica, ornamentata, da curs improvizaţiei. Versul cantat este intrerupt de numeroase interjecţii intonate in acut, la care cantareţul recurge intuitiv pentru a completa unele goluri ale randului melodic. Uneori un cuvant este cantat fara ultima silaba, fiind reluat imediat in intregime de catre intregul grup. Aceasta maniera de interpretare, asemanatoare celei orientale, presupune un auz muzical de excepţie, cunoaşterea liniei melodice, a ritmului, a textului, precum şi respectarea unor reguli stricte de interpretare.
Aromanii farşeroţi din Cogealac obişnuiesc sa stea jos atunci cand canta, oferind un adevarat spectacol nu doar auditiv ci şi vizual, prin expresivitatea gesturilor şi plasticitatea mişcarilor din timpul interpretarii. Canta despre pastori, „picurari”, despre dragoste, dor, instrainare.
La baza cantecelor aromanilor farşeroţi se regaseşte modul pentatonic anhemitonic, a carui fundamentala este cvinta. In melodiile arhaice apar frecvent tritonii şi tetratonii iar in diferite stari, linia melodica, modala, se apropie de muzica gregoriana. Vocea aluneca in aşa fel incat sunetele reale sunt atinse rareori in afara cadenţelor şi cezurilor. Acest fel de purtare a vocii atesta marea vechime a muzicii farşeroţilor, ce dateaza din vremea cand intervalele nu erau fixate iar un sunet mai indepartat era atins prin alunecare.
Pastori prin excelenţa, crescatori de animale, iscusiţi carauşi şi recunoscuţi comercianţi, aromanii farseroti ne demonstreaza ca pastrarea identitaţii nu exclude contactul direct cu alte culturi. Raspandiţi prin Balcani, poarta in ei spiritul munţilor, al vazduhului, al intinderilor fara de hotar, fiind unii dintre cei mai importanţi depozitari ai vechii civilizaţii balcanice” Ne povesteste Grigore Lese despre material.
❤
La mulți ani mamei înțelepte care v-a facut om!