1:40 Demnitate și iubire de țară? Perfect! Atunci nu mai mințiți! Spuneți întreg adevărul! Anume că românii au întemeiat Moldova, românii au fost mereu populația majoritară, că ne-am luat numele de ”moldoveni” de abea după secolul 14; că am continuat să ne numim români - după cum se vede la toți cronicarii pe care i-ați pomenit. Limba noastră mereu s-a numit ”română” iar limba română modernă este ”fiica” tuturor graiurilor locale - moldovenesc, muntenesc, ardelenesc, oltenesc, bănățean, dician, maramureșan; îmbogățită și cu împrumuturi din franceză, italiană, engleză, germană, rusă, etc.
0:50 - corect, Grigore Ureche a scris la Letopisețul său un capitol ”Pentru limba moldovenească”. Dar vrea să spună că va descrie limba pe care o folosesc moldovenii. Că această limbă e româna, se vede în alte locuri din Letopiseț. Iată ce mai scrie Ureche: ”Acolea Laslău craiu ce să chiamă leșaște Stanislav, stându în țărmurile apei, au strigatu unguréște: "Sirétem, sirétem", ce să zice rumânéște, place-mi, place-mi”. Asta de ce nu spuneți? Și de ce nu spuneți că nu numai limba e română la Ureche, dar neamul nostru e românesc. De ce nu citați și acestea de la Ureche? ”Românii, câţi se află lăcuitori la ţara ungurească şi la Ardeal şi la Maramureş, de la un loc sânt cu Moldovenii…” ... ”Și așa de sârgu s-au lățit rumănii în gios și rușii în sus...” (despre popularea Moldovei, cu ruteni spre nord și cu români spre sud de locul descălecatului lui Dragoș)
Despre care limbă a scris Alexei Mateevici? Iată ce spunea el la primul Congres al învățătorilor moldoveni din Basarabia, 1917: ”Da, suntem moldoveni, fii ai vechii Moldove, însă FACEM PARTE DIN MARELE TRUP AL ROMÂNISMULUI, aşezat prin România, Bucovina şi Transilvania. Fraţii noştri din Bucovina, Transilvania şi Macedonia nu se numesc după locurile unde trăiesc, ci-şi zic ROMÂNI. AŞA TREBUIE SĂ FACEM ŞI NOI! Asta nu însemnează separatism, căci şi cei din Transilvania, şi cei din Bucovina şi cei din America se numesc tot români. Trebuie să ştim de unde ne tragem, căci altfel suntem nişte nenorociţi rătăciţi. Trebuie să ştim că SUNTEM ROMÂNI, STRĂNEPOŢI DE-AI ROMANILOR, şi fraţi cu italienii, francezii, spaniolii şi portughezii. Aceasta trebuie să li-o spunem şi copiilor şi tuturor celor neluminaţi. Să-i luminăm pe toţi cu lumina dreaptă. [...] N-avem două limbi și două literaturi, ci numai una, aceeași cu cea de peste Prut. Aceasta să se știe din capul locului, ca să nu mai vorbim degeaba.”
Fostul ambasador al României în Moldova Victor Bîrsan a declarat fără pic de ruşine: «Dacă n-ar exista o etnie şi o limbă moldovenească, n-ar exista necesitatea existenţei unui stat moldovenesc, iar teritoriile anexate (???) ar trebui să fie redate (???) României» (Mesagerul, 10.02.1995 г.). Voi duceți mai departe politica de nimicire totală a Republicii Moldova, inițiată de guvernul de la București, unde pămînturile MOLDOVENILOR să fie ocupate repetat de oastea basarabeană și moldovenii transformați în îngrășăminte naturale, pentru prosperarea strănepoților cumanilor și tătarilor, uitați de istorie pe malurile Dîmboviței... În prestigioasa ediție a Academiei Române, apărută la București în 1977 - „Documenta Romaniae istorica”, conținînd o culegere de documente vechi din perioada medievală timpurie (volumul I - între anii 1222 - 1456) cu referință la relațiile voievodatelor dunărene: Moldova, Transilvania și Valahia cu țările vecine, nu găsim nici un document original, unde s-ar pomeni termenii „român”, «țară românească”. Documentele sînt scrise în limba latină și în slavona veche. Țara Moldovei și locuitorii ei în aceste documente sînt pomeniți cu numele lor de obîrșie - în latinește: Terra Molduana și molduanos. Valahii însă nu aveau un nume constant. Alături de acest etnonim, sînt numiți și cu numele ”transalpinus” iar țara - ,, Transalpinia”. Lingvistul romînesc Vasile Arvinte în vestita sa monografie Romîn, romînesc, Romînia (Bucureşti, 1983. P. 38) a demonstrat: «Expresia «лимба ромыняскэ» apare în Valahia în 1838». În prima jumătate a veacului XIX!… Nici nu se putea mai devreme, pentru că nu exista cuvîntul «ромын»! Următoarele mărturii şi concluzii sînt demult, tare demult cunoscute. Primul adevăr din care decurg celelalte: «În 1812 Romînia nu exista!… Şi nu se gîndea nimeni că o «romînie» ar fi cu putinţă…» (N.Iorga, 1912). Acest adevăr încă de două ori a fost adusla cunoştinţa romînilor, comunităţii lor academiceşti şi clasei lor politice. Cel mai cunoscut şi apreciat în Europa istoric romîn Lucian Boia în 2002 amintea romînimii: «La 1800 nu exista încă nici cuvîntul «romînia»!»(Romînia ţară de frontieră a Europei). Tu folosești limba moldovenească. Vrei să vezi ce limbă foloseau corifeii tăi și împotriva cărora moldovenii au luptat, mai ales cei de la Junimea, cu toate puterile: ... Semtiesce mai multu lips ’a de a reduce limb ’a la una forma mai omogenia, mai primitiva… și apoi de a reînsufleti mortele, uitatele, paresitele forme, cuvente și semnări; a lepeda slavonismele etc. și în loculu loru a pleni cu termeni luati, cuandu alte funtane ne voru lipsi, dein dialecte romane, a togmi cele împromutate dupa formele și esemplele ce ne înfacieza structur ’a limbei er ‘nu dupa linsoritatea buzelor, dupa placutulu oriechiloru… ” Alt exemplu de romînă de la ardeleni: “D-atîți ș-atîția secoli un geniu te protege Ca scutitorul angel și mystic ca o sphynge Aquesta e credința que avuși d ’eterna lege Quo bunele principe dau consequinț mai bune Quo aqueea quare semeni; aqueea vei culege… ”
@@IonBrad-d4c În prestigioasa ediție a Academiei Române, apărută la București în 1977 - „Documenta Romaniae istorica”, conținînd o culegere de documente vechi din perioada medievală timpurie (volumul I - între anii 1222 - 1456) cu referință la relațiile voievodatelor dunărene: Moldova, Transilvania și Valahia cu țările vecine, nu găsim nici un document original, unde s-ar pomeni termenii „român”, «țară românească”. Documentele sînt scrise în limba latină și în slavona veche. Țara Moldovei și locuitorii ei în aceste documente sînt pomeniți cu numele lor de obîrșie - în latinește: Terra Molduana și molduanos. Valahii însă nu aveau un nume constant. Alături de acest etnonim, sînt numiți și cu numele ”transalpinus” iar țara - ,, Transalpinia”. Lingvistul romînesc Vasile Arvinte în vestita sa monografie Romîn, romînesc, Romînia (Bucureşti, 1983. P. 38) a demonstrat: «Expresia «лимба ромыняскэ» apare în Valahia în 1838». În prima jumătate a veacului XIX!… Nici nu se putea mai devreme, pentru că nu exista cuvîntul «ромын»! Următoarele mărturii şi concluzii sînt demult, tare demult cunoscute. Primul adevăr din care decurg celelalte: «În 1812 Romînia nu exista!… Şi nu se gîndea nimeni că o «romînie» ar fi cu putinţă…» (N.Iorga, 1912). Acest adevăr încă de două ori a fost adusla cunoştinţa romînilor, comunităţii lor academiceşti şi clasei lor politice. Cel mai cunoscut şi apreciat în Europa istoric romîn Lucian Boia în 2002 amintea romînimii: «La 1800 nu exista încă nici cuvîntul «romînia»!»(Romînia ţară de frontieră a Europei). Tu folosești limba moldovenească. Vrei să vezi ce limbă foloseau corifeii tăi și împotriva cărora moldovenii au luptat, mai ales cei de la Junimea, cu toate puterile: ... Semtiesce mai multu lips ’a de a reduce limb ’a la una forma mai omogenia, mai primitiva… și apoi de a reînsufleti mortele, uitatele, paresitele forme, cuvente și semnări; a lepeda slavonismele etc. și în loculu loru a pleni cu termeni luati, cuandu alte funtane ne voru lipsi, dein dialecte romane, a togmi cele împromutate dupa formele și esemplele ce ne înfacieza structur ’a limbei er ‘nu dupa linsoritatea buzelor, dupa placutulu oriechiloru… ” Alt exemplu de romînă de la ardeleni: “D-atîți ș-atîția secoli un geniu te protege Ca scutitorul angel și mystic ca o sphynge Aquesta e credința que avuși d ’eterna lege Quo bunele principe dau consequinț mai bune Quo aqueea quare semeni; aqueea vei culege… ”
În primul cadru ai pus poiezia ,,limba noastră" de către Alexei Mateevici Acum intră pe internet și caută ce spunea Alexei Mateevici, ce limbă spunea el că vorbea și ce părere politică avea 😂😂. Cum poți spune atâtea minciuni când chiar ,,argumentele" pe care le pui în video vorbesc împotriva ta.
Toată lumea cultivată ştie despre existenţa multiseculară a moldovenilor şi a limbii moldoveneşti. Numai elitele româneşti (politice, ştiinţifice, publicistice-hămăitoare) nu ştiu de aceste «adeverinţi cunoscute» (D. Cantemir). Le amintim încă o dată, completînd şi precizînd mărturiile documentare, răspîndite de Google. Limba moldovenească - fenomen multisecular, universal 1591: Moldauische Sprasche, documentele lui P.Şchiopu, Tirol, 1591 г.; 1591: Lingua moldavorum, la J.-A.Thuanus, Histoires..., Franţa, 1591; 1628: Lingua moldavorum, în Catalogus recenset linguas..., I. Alschtedt. Germania, 1628; 1697: Alphabetum Moldavorum... la Edward Bernard, Catalogi librorum... Oxania (Anglia), 1697; 1716: Moldava lingua, linguae moldavicae, vocabula moldavorum, moldavorum lingua, moldavis lingua, vocabula moldavis, moldavicussermo, moldavus sermonem, moldavorum litterae, moldavica lingua, moldavorum historicus la D.Cantemir. Descriptio Moldaviae. Berlin, 1716; 1717: лимба молдовеняскэ la D.Cantemir. Хроникул... P. 363 (Petersburg); 1734: молдавский язык la Antioh Cantemir (Rusia); 1741: L’idiome moldave în Livre historique..., 1741, Franţa; 1745: Idioma moldavorum la Onufrie, misionar (Lvov,1745); 1771: moldauischen Sprache în D.Cantemir Descriptio Moldaviae. Berlin, 1771; 1787: Moldauische Sprache laGoethe,Călătorie în Italia; 1824: La langue moldave la d’Hauterive. Tableau de Moldavie. Paris, 1824; 1831: «Limba moldoveneacă şi limba valahă» la I.Zucker. Bessarabien... Frankfurt, 1834; 1832: Moldauische Sprasche la F.Schneidawind. Nurnberg, 1832.
«Expresia «limba românească» apare în Valahia în 1838» (V.Arvinte. Român, românesc, România. Bucureşti, 1983. P. 38). Abia în prima jumătate a veacului al XIX-lea! Limba moldovenească se studiază din secolul XVII: Despre limba noastră moldoveneascăde Gr.Ureche, 1635, Despre limba moldovenească sau rumînească de Miron Costin, 1677, De lingua moldavorum de D.Cantemir, 1716, De litteris moldavorum de D.Cantemir, 1716, Despre limba moldovenească şi limba valahă de I.H.Zucker, 1831; traducere din germană de N.Iorga. Actul din 1481-1504, iscălit de Petru Clănău, vel spătar sub Ștefan Vodă, prin care se atestă limba vorbită în Moldova la acea vreme.Acest document este cunoscut sub numele de "Pohtii al scripției pe Moldovenie". Actul a fost emis în perioada domniei lui Ștefan cel Mare (1457-1504) și a fost semnat de Petru Clănău, care a ocupat funcția de vel spătar în acea perioadă. În acest document, se menționează că limba moldovenească este "limba cea de obște" sau "limba ce se vorbește în țara Moldovei".Actul "Pohtii al scripției pe Moldovenie" este considerat unul dintre cele mai importante documente istorice care atestă existența și utilizarea limbii moldovenești în perioada medievală timpurie.
@@Vieru-yx9bq ascultă singur ce ai trimis până la urmă!! Îti explică omul clar că vorbește despre IDENTITATEA pe care și-o crede omul și nu despre adevărul lingvistic sau istoric. Omul spune clar că lingvistic toți vorbim româna dar este și identitatea care poate fi precum regională așa și națională. De exemplu Moldovenii din România care sunt 4 milioane (de două ori mai mult decât populația Moldovei) se consideră românia (național) și MOLDOVENI (regional și istoric) E CLAR că Ștefan se considera MOLDOVEAN în 1500 nu exista România cum putea Ștefan să se considere român? Și eu tot MOLDOVEAN mă consider (național) dar științific, istoric și lingvistic suntem români după etnie (urmași ai dacilor și a ROMANILOR). Ai familia de Vieru, uite ce spunea și credea Grigore Vieru.
@@SharpFeather-kc5ps E CLAR că ai învățat foarte prost la școală și acum repeți idioțeniile unor securiști, instruiți și plătiți de către Viena și Roma!!!
@@SharpFeather-kc5ps Războieni, 8 noiembrie 1496 Io Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod. În anul 6984 (1476) iar al domniei sale al 20-lea an curgător, ridicatu-s-a puternicul Mahmet, împăratul turcesc, cu toate puterile sale răsăritene, și încă și Basarab voievod, numit Laiotă, a venit cu el, cu toată țara sa basarabenească. Și au venit să prade și să ia Țara Moldovei și au ajuns pînă aici, la locul ce se zice Pîrîul Alb. Și noi, Ștefan voievod; și cu fiul nostru Alexandru, ieșit-am înaintea lor aici și-am făcut cu ei mare război, în luna iulie 26; și cu voia lui Dumnezeu au fost biruiți creștinii de carte păgîni, și a căzut aici mulțime mare dintre oștenii moldoveni. De asemenea și tătarii au lovit Țara Moldovei din ceea parte. De aceea, a binevoit Io Ștefan voievod cu a sa bunăvoință și a zidit acest hram în numele arhistrategului Mihail, pentru rugă sieși și doamnei sale Maria și fiilor săi Alexandru și Bogdan și pentru pomenirea și de sufletul tuturor pravoslavnicilor creștini, care au pierit aici, în anul 7004 (1496) iar al Domniei sale al 40-lea an curgător, luna noiembrie 8.
1:00 Dimitrie Cantemir în mai multe locuri scrie că limba moldovenilor este română. Exemplu din ”Hronicul Vechimei romano-moldo-vlahilor”: „Noi, moldovenii, la fel ne spunem români, iar limbii noastre nu dacică, nici moldovenească, ci româneasca, astfel ca, dacă vrem să-l întrebăm pe un străin de știe limba noastră, nu-l întrebăm: «Scis moldavice?», ci «Știi românește?»… Și în Descriptio Moldaviae el scrie așa (latinește în original): ”Moldavos se nunquam Italos nominasse, quod sequentibus temporibus latius Romanorum nomen esse coepit, sed semper Romanorum appellationem retinuisse”) - adică moldovenii - spre deosebire de italieni - mereu au păstrat numele moștenit de la romani.
1:03 nu, Cantemir a scris Descriptio Moldaviae în latină, nu chirilice. Capitolul nu se numea ”Despre buchile moldovenilor„ în original ci ”CAPUT V - DE LITTERIS MOLDAVORUM”. A scris el si în românește alte cărți - cu alfabetul chirilic românesc. De exemplu - o versiune a ”Hronicului vechimei romano-moldo-vlahilor”.
0:56 Miron Costin!? Păi arătați exact, să vadă toată lumea: „Măcară dar că și la istorii și la graiul streinilor și înde sine cu vréme, cu vacuri, cu primineale au dobândit și alt nume, dar acela carele iaste nume stă întemeiat și rădăcina rămâne. Cum vedem că, măcar că ne răspundem acum moldoveani, iar nu întrebăm: știi moldoveneaște?, ci întrebăm știi romăneaște?, adecă râmleneaște, puțin nu zicem: sțis romanițe? pre limba latinească. Stă dar numele cel vechiu ca întâi neclătit, deși adaog ori vrémile îndelungate, ori streinii adaog și alte neamuri, dar cel ce iaste de rădăcină nu să mută. Și așa iaste acestor țări și țării noastre, Moldovii și Țării Muntenești, numele cel drept de moșie, iaste români […]”.
1:40 Demnitate și iubire de țară? Perfect! Atunci nu mai mințiți! Spuneți întreg adevărul! Anume că românii au întemeiat Moldova, românii au fost mereu populația majoritară, că ne-am luat numele de ”moldoveni” de abea după secolul 14; că am continuat să ne numim români - după cum se vede la toți cronicarii pe care i-ați pomenit.
Limba noastră mereu s-a numit ”română” iar limba română modernă este ”fiica” tuturor graiurilor locale - moldovenesc, muntenesc, ardelenesc, oltenesc, bănățean, dician, maramureșan; îmbogățită și cu împrumuturi din franceză, italiană, engleză, germană, rusă, etc.
0:50 - corect, Grigore Ureche a scris la Letopisețul său un capitol ”Pentru limba moldovenească”. Dar vrea să spună că va descrie limba pe care o folosesc moldovenii. Că această limbă e româna, se vede în alte locuri din Letopiseț. Iată ce mai scrie Ureche: ”Acolea Laslău craiu ce să chiamă leșaște Stanislav, stându în țărmurile apei, au strigatu unguréște: "Sirétem, sirétem", ce să zice rumânéște, place-mi, place-mi”. Asta de ce nu spuneți?
Și de ce nu spuneți că nu numai limba e română la Ureche, dar neamul nostru e românesc. De ce nu citați și acestea de la Ureche? ”Românii, câţi se află lăcuitori la ţara ungurească şi la Ardeal şi la Maramureş, de la un loc sânt cu Moldovenii…”
...
”Și așa de sârgu s-au lățit rumănii în gios și rușii în sus...” (despre popularea Moldovei, cu ruteni spre nord și cu români spre sud de locul descălecatului lui Dragoș)
Despre care limbă a scris Alexei Mateevici? Iată ce spunea el la primul Congres al învățătorilor moldoveni din Basarabia, 1917: ”Da, suntem moldoveni, fii ai vechii Moldove, însă FACEM PARTE DIN MARELE TRUP AL ROMÂNISMULUI, aşezat prin România, Bucovina şi Transilvania. Fraţii noştri din Bucovina, Transilvania şi Macedonia nu se numesc după locurile unde trăiesc, ci-şi zic ROMÂNI. AŞA TREBUIE SĂ FACEM ŞI NOI! Asta nu însemnează separatism, căci şi cei din Transilvania, şi cei din Bucovina şi cei din America se numesc tot români. Trebuie să ştim de unde ne tragem, căci altfel suntem nişte nenorociţi rătăciţi. Trebuie să ştim că SUNTEM ROMÂNI, STRĂNEPOŢI DE-AI ROMANILOR, şi fraţi cu italienii, francezii, spaniolii şi portughezii. Aceasta trebuie să li-o spunem şi copiilor şi tuturor celor neluminaţi. Să-i luminăm pe toţi cu lumina dreaptă. [...] N-avem două limbi și două literaturi, ci numai una, aceeași cu cea de peste Prut. Aceasta să se știe din capul locului, ca să nu mai vorbim degeaba.”
Nu zău? Ce ”identificare ca moldovenească” cunoașteți dvs. din secolul XIII? Ce minciuni! : )
Fostul ambasador al României în Moldova Victor Bîrsan a declarat fără pic de ruşine:
«Dacă n-ar exista o etnie şi o limbă moldovenească, n-ar exista necesitatea existenţei unui stat moldovenesc, iar teritoriile anexate (???) ar trebui să fie redate (???) României» (Mesagerul, 10.02.1995 г.).
Voi duceți mai departe politica de nimicire totală a Republicii Moldova, inițiată de guvernul de la București, unde pămînturile MOLDOVENILOR să fie ocupate repetat de oastea basarabeană și moldovenii transformați în îngrășăminte naturale, pentru prosperarea strănepoților cumanilor și tătarilor, uitați de istorie pe malurile Dîmboviței...
În prestigioasa ediție a Academiei Române, apărută la București în 1977 - „Documenta Romaniae istorica”, conținînd o culegere de documente vechi din perioada medievală timpurie (volumul I - între anii 1222 - 1456) cu referință la relațiile voievodatelor dunărene: Moldova, Transilvania și Valahia cu țările vecine, nu găsim nici un document original, unde s-ar pomeni termenii „român”, «țară românească”.
Documentele sînt scrise în limba latină și în slavona veche. Țara Moldovei și locuitorii ei în aceste documente sînt pomeniți cu numele lor de obîrșie - în latinește: Terra Molduana și molduanos. Valahii însă nu aveau un nume constant. Alături de acest etnonim, sînt numiți și cu numele ”transalpinus” iar țara - ,, Transalpinia”.
Lingvistul romînesc Vasile Arvinte în vestita sa monografie Romîn, romînesc, Romînia (Bucureşti, 1983. P. 38) a demonstrat: «Expresia «лимба ромыняскэ» apare în Valahia în 1838». În prima jumătate a veacului XIX!… Nici nu se putea mai devreme, pentru că nu exista cuvîntul «ромын»!
Următoarele mărturii şi concluzii sînt demult, tare demult cunoscute. Primul adevăr din care decurg celelalte: «În 1812 Romînia nu exista!… Şi nu se gîndea nimeni că o «romînie» ar fi cu putinţă…» (N.Iorga, 1912). Acest adevăr încă de două ori a fost adusla cunoştinţa romînilor, comunităţii lor academiceşti şi clasei lor politice. Cel mai cunoscut şi apreciat în Europa istoric romîn Lucian Boia în 2002 amintea romînimii: «La 1800 nu exista încă nici cuvîntul «romînia»!»(Romînia ţară de frontieră a Europei).
Tu folosești limba moldovenească. Vrei să vezi ce limbă foloseau corifeii tăi și împotriva cărora moldovenii au luptat, mai ales cei de la Junimea, cu toate puterile:
... Semtiesce mai multu lips ’a de a reduce limb ’a la una forma mai omogenia, mai primitiva… și apoi de a reînsufleti mortele, uitatele, paresitele forme, cuvente și semnări; a lepeda slavonismele etc. și în loculu loru a pleni cu termeni luati, cuandu alte funtane ne voru lipsi, dein dialecte romane, a togmi cele împromutate dupa formele și esemplele ce ne înfacieza structur ’a limbei er ‘nu dupa linsoritatea buzelor, dupa placutulu oriechiloru… ”
Alt exemplu de romînă de la ardeleni:
“D-atîți ș-atîția secoli un geniu te protege
Ca scutitorul angel și mystic ca o sphynge
Aquesta e credința que avuși d ’eterna lege
Quo bunele principe dau consequinț mai bune
Quo aqueea quare semeni; aqueea vei culege… ”
@@Vieru-yx9bq Lasă minciunile.
Concret, la întrebare: citat despre limba moldovenească în secolul 13, autorul??
@@IonBrad-d4c
În prestigioasa ediție a Academiei Române, apărută la București în 1977 - „Documenta Romaniae istorica”, conținînd o culegere de documente vechi din perioada medievală timpurie (volumul I - între anii 1222 - 1456) cu referință la relațiile voievodatelor dunărene: Moldova, Transilvania și Valahia cu țările vecine, nu găsim nici un document original, unde s-ar pomeni termenii „român”, «țară românească”.
Documentele sînt scrise în limba latină și în slavona veche. Țara Moldovei și locuitorii ei în aceste documente sînt pomeniți cu numele lor de obîrșie - în latinește: Terra Molduana și molduanos. Valahii însă nu aveau un nume constant. Alături de acest etnonim, sînt numiți și cu numele ”transalpinus” iar țara - ,, Transalpinia”.
Lingvistul romînesc Vasile Arvinte în vestita sa monografie Romîn, romînesc, Romînia (Bucureşti, 1983. P. 38) a demonstrat: «Expresia «лимба ромыняскэ» apare în Valahia în 1838». În prima jumătate a veacului XIX!… Nici nu se putea mai devreme, pentru că nu exista cuvîntul «ромын»!
Următoarele mărturii şi concluzii sînt demult, tare demult cunoscute. Primul adevăr din care decurg celelalte: «În 1812 Romînia nu exista!… Şi nu se gîndea nimeni că o «romînie» ar fi cu putinţă…» (N.Iorga, 1912). Acest adevăr încă de două ori a fost adusla cunoştinţa romînilor, comunităţii lor academiceşti şi clasei lor politice. Cel mai cunoscut şi apreciat în Europa istoric romîn Lucian Boia în 2002 amintea romînimii: «La 1800 nu exista încă nici cuvîntul «romînia»!»(Romînia ţară de frontieră a Europei).
Tu folosești limba moldovenească. Vrei să vezi ce limbă foloseau corifeii tăi și împotriva cărora moldovenii au luptat, mai ales cei de la Junimea, cu toate puterile:
... Semtiesce mai multu lips ’a de a reduce limb ’a la una forma mai omogenia, mai primitiva… și apoi de a reînsufleti mortele, uitatele, paresitele forme, cuvente și semnări; a lepeda slavonismele etc. și în loculu loru a pleni cu termeni luati, cuandu alte funtane ne voru lipsi, dein dialecte romane, a togmi cele împromutate dupa formele și esemplele ce ne înfacieza structur ’a limbei er ‘nu dupa linsoritatea buzelor, dupa placutulu oriechiloru… ”
Alt exemplu de romînă de la ardeleni:
“D-atîți ș-atîția secoli un geniu te protege
Ca scutitorul angel și mystic ca o sphynge
Aquesta e credința que avuși d ’eterna lege
Quo bunele principe dau consequinț mai bune
Quo aqueea quare semeni; aqueea vei culege… ”
În primul cadru ai pus poiezia ,,limba noastră" de către Alexei Mateevici
Acum intră pe internet și caută ce spunea Alexei Mateevici, ce limbă spunea el că vorbea și ce părere politică avea 😂😂.
Cum poți spune atâtea minciuni când chiar ,,argumentele" pe care le pui în video vorbesc împotriva ta.
Toată lumea cultivată ştie despre existenţa multiseculară a moldovenilor şi a limbii moldoveneşti. Numai elitele româneşti (politice, ştiinţifice, publicistice-hămăitoare) nu ştiu de aceste «adeverinţi cunoscute» (D. Cantemir). Le amintim încă o dată, completînd şi precizînd mărturiile documentare, răspîndite de Google.
Limba moldovenească - fenomen multisecular, universal
1591: Moldauische Sprasche, documentele lui P.Şchiopu, Tirol, 1591 г.;
1591: Lingua moldavorum, la J.-A.Thuanus, Histoires..., Franţa, 1591;
1628: Lingua moldavorum, în Catalogus recenset linguas..., I. Alschtedt. Germania, 1628;
1697: Alphabetum Moldavorum... la Edward Bernard, Catalogi librorum... Oxania (Anglia), 1697;
1716: Moldava lingua, linguae moldavicae, vocabula moldavorum, moldavorum lingua, moldavis lingua, vocabula moldavis, moldavicussermo, moldavus sermonem, moldavorum litterae, moldavica lingua, moldavorum historicus la D.Cantemir. Descriptio Moldaviae. Berlin, 1716;
1717: лимба молдовеняскэ la D.Cantemir. Хроникул... P. 363 (Petersburg);
1734: молдавский язык la Antioh Cantemir (Rusia);
1741: L’idiome moldave în Livre historique..., 1741, Franţa;
1745: Idioma moldavorum la Onufrie, misionar (Lvov,1745);
1771: moldauischen Sprache în D.Cantemir Descriptio Moldaviae. Berlin, 1771;
1787: Moldauische Sprache laGoethe,Călătorie în Italia;
1824: La langue moldave la d’Hauterive. Tableau de Moldavie. Paris, 1824;
1831: «Limba moldoveneacă şi limba valahă» la I.Zucker. Bessarabien... Frankfurt, 1834;
1832: Moldauische Sprasche la F.Schneidawind. Nurnberg, 1832.
«Expresia «limba românească» apare în Valahia în 1838» (V.Arvinte. Român, românesc, România. Bucureşti, 1983. P. 38). Abia în prima jumătate a veacului al XIX-lea!
Limba moldovenească se studiază din secolul XVII:
Despre limba noastră moldoveneascăde Gr.Ureche, 1635,
Despre limba moldovenească sau rumînească de Miron Costin, 1677,
De lingua moldavorum de D.Cantemir, 1716,
De litteris moldavorum de D.Cantemir, 1716,
Despre limba moldovenească şi limba valahă de I.H.Zucker, 1831; traducere din germană de N.Iorga.
Actul din 1481-1504, iscălit de Petru Clănău, vel spătar sub Ștefan Vodă, prin care se atestă limba vorbită în Moldova la acea vreme.Acest document este cunoscut sub numele de "Pohtii al scripției pe Moldovenie". Actul a fost emis în perioada domniei lui Ștefan cel Mare (1457-1504) și a fost semnat de Petru Clănău, care a ocupat funcția de vel spătar în acea perioadă. În acest document, se menționează că limba moldovenească este "limba cea de obște" sau "limba ce se vorbește în țara Moldovei".Actul "Pohtii al scripției pe Moldovenie" este considerat unul dintre cele mai importante documente istorice care atestă existența și utilizarea limbii moldovenești în perioada medievală timpurie.
Lucian Boia: Ștefan cel Mare n-a fost român și a vorbit moldovenește!!!
ruclips.net/video/ryq7NiLpa3I/видео.html
@@Vieru-yx9bq ascultă singur ce ai trimis până la urmă!! Îti explică omul clar că vorbește despre IDENTITATEA pe care și-o crede omul și nu despre adevărul lingvistic sau istoric. Omul spune clar că lingvistic toți vorbim româna dar este și identitatea care poate fi precum regională așa și națională. De exemplu Moldovenii din România care sunt 4 milioane (de două ori mai mult decât populația Moldovei) se consideră românia (național) și MOLDOVENI (regional și istoric)
E CLAR că Ștefan se considera MOLDOVEAN în 1500 nu exista România cum putea Ștefan să se considere român?
Și eu tot MOLDOVEAN mă consider (național) dar științific, istoric și lingvistic suntem români după etnie (urmași ai dacilor și a ROMANILOR).
Ai familia de Vieru, uite ce spunea și credea Grigore Vieru.
@@SharpFeather-kc5ps
E CLAR că ai învățat foarte prost la școală și acum repeți idioțeniile unor securiști, instruiți și plătiți de către Viena și Roma!!!
@@SharpFeather-kc5ps
Războieni, 8 noiembrie 1496
Io Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod. În anul 6984 (1476) iar al domniei sale al 20-lea an curgător, ridicatu-s-a puternicul Mahmet, împăratul turcesc, cu toate puterile sale răsăritene, și încă și Basarab voievod, numit Laiotă, a venit cu el, cu toată țara sa basarabenească.
Și au venit să prade și să ia Țara Moldovei și au ajuns pînă aici, la locul ce se zice Pîrîul Alb. Și noi, Ștefan voievod; și cu fiul nostru Alexandru, ieșit-am înaintea lor aici și-am făcut cu ei mare război, în luna iulie 26; și cu voia lui Dumnezeu au fost biruiți creștinii de carte păgîni, și a căzut aici mulțime mare dintre oștenii moldoveni.
De asemenea și tătarii au lovit Țara Moldovei din ceea parte. De aceea, a binevoit Io Ștefan voievod cu a sa bunăvoință și a zidit acest hram în numele arhistrategului Mihail, pentru rugă sieși și doamnei sale Maria și fiilor săi Alexandru și Bogdan și pentru pomenirea și de sufletul tuturor pravoslavnicilor creștini, care au pierit aici, în anul 7004 (1496) iar al Domniei sale al 40-lea an curgător, luna noiembrie 8.
Bravo!
1:00 Dimitrie Cantemir în mai multe locuri scrie că limba moldovenilor este română. Exemplu din ”Hronicul Vechimei romano-moldo-vlahilor”:
„Noi, moldovenii, la fel ne spunem români, iar limbii noastre nu dacică, nici moldovenească, ci româneasca, astfel ca, dacă vrem să-l întrebăm pe un străin de știe limba noastră, nu-l întrebăm: «Scis moldavice?», ci «Știi românește?»…
Și în Descriptio Moldaviae el scrie așa (latinește în original): ”Moldavos se nunquam Italos nominasse, quod sequentibus temporibus latius Romanorum nomen esse coepit, sed semper Romanorum appellationem retinuisse”) - adică moldovenii - spre deosebire de italieni - mereu au păstrat numele moștenit de la romani.
1:03 nu, Cantemir a scris Descriptio Moldaviae în latină, nu chirilice. Capitolul nu se numea ”Despre buchile moldovenilor„ în original ci ”CAPUT V - DE LITTERIS MOLDAVORUM”.
A scris el si în românește alte cărți - cu alfabetul chirilic românesc. De exemplu - o versiune a ”Hronicului vechimei romano-moldo-vlahilor”.
0:56 Miron Costin!? Păi arătați exact, să vadă toată lumea: „Măcară dar că și la istorii și la graiul streinilor și înde sine cu vréme, cu vacuri, cu primineale au dobândit și alt nume, dar acela carele iaste nume stă întemeiat și rădăcina rămâne. Cum vedem că, măcar că ne răspundem acum moldoveani, iar nu întrebăm: știi moldoveneaște?, ci întrebăm știi romăneaște?, adecă râmleneaște, puțin nu zicem: sțis romanițe? pre limba latinească.
Stă dar numele cel vechiu ca întâi neclătit, deși adaog ori vrémile îndelungate, ori streinii adaog și alte neamuri, dar cel ce iaste de rădăcină nu să mută. Și așa iaste acestor țări și țării noastre, Moldovii și Țării Muntenești, numele cel drept de moșie, iaste români […]”.