Видео

Veri good

ウクライナの民謡が好きです。シェアして下さり、ありがとうございます♪❤

ウクライナの民謡が好きです。シェアして下さり、ありがとうございます♪❤

Anunțați de prezentatoarea Alvina Botă, studentă la două facultăți ale UNC „Yuri Fedkovyci” (jurnalism și juridică), s-au perindat într-un strălucitor șirag dansatorii. Iar până ei își trăgeau răsuflarea, până li se aprindea mai cu foc călcâiele, ieșeau în scenă soliștii - surorile Sofia și Anastasia Poclitari, isteața Mariela Nelici, Alexei Dârda... Prezentând o succintă dare de seamă, ilustrată cu secvențe video, dna Maria Basaraba a înmânat diplome de merit partenerilor și membrilor ansamblului, precum și profesoarei Cristina Nelici, care îi unește pe părinți la susținerea tinerelor talente. Pentru ansamblu o importantă realizare este participarea la festivaluri din România și la „Întâlniri bucovinene”. Ne-am despărțit cu regretul exprimat de Mărioara Basaraba că n-am avut parte de sărbătoarea ce și-a dorit-o, dar și cu bucuria că, în aceste zile înlăcrimate, totuși, a fost posibilă măcar câteva momente de delectare în magia dansului. (M.T.)

FOTO - facebook.com/media/set/?set=a.273235105579769&type=3

Relicitari din Boain, Canada

FOTO - facebook.com/story.php?story_fbid=pfbid05tcRSNmJEZ6wVbX5bzy4wpgUYDTYpcbjkLzYHfYASKJfWtWXxiYon53AjeG8qC7Dl&id=100011244128498&post_id=100011244128498_pfbid05tcRSNmJEZ6wVbX5bzy4wpgUYDTYpcbjkLzYHfYASKJfWtWXxiYon53AjeG8qC7Dl

ruclips.net/video/frBwZn07ejQ/видео.html

Frumos! Mulțumim

Felicitari surori din Boian au cintact tare frumos

Fie ca bunul Dumnezeu sa va dea tarie si putere,bravi urmasi ai lui Stefan!

tare frumos Felicitari din Boian, Canada

Bravoo! Ksenia! Ne mândrim cu tine! Succes în continuare! 💐

facebook.com/CZARTMUZ/posts/pfbid0RQcZfu5fsAdufCLUcXugatz5HrQtZtYWoEdLPtnDhVg2yYbSNknZ34NsS8A3jH45l

Maria Andries CA UN FĂT-FRUMOS DIN LACRIMA DORULUI A SOSIT LA CERNĂUȚI MĂRȚIȘORUL Zile cu soare și neobișnuit de calde pentru sfârșit de Făurar au precedat această duminică a datinilor străbune, când ne-am adunat la tradiționala sărbătoare a Mărțișorului. Totul în jur respira a primăvară, dându-ne de știre că e timpul să intrăm în una din cele mai reprezentative legende ale neamului românesc despre triumful luminii asupra întunericului, reînvierii naturii și reînnoirii a tot ce e bun în sufletul românului. Și ne-am grăbit s-o primim și s-o depănăm (legenda) astăzi la Palatul nostru Național, deși cerul ne-a trimis semne că iarna n-a mâncat-o lupul și Baba Dochia, undeva pe un vârf de Carpați, se pregătește să-și scuture cojoacele. Au reînviat un crâmpei din legenda Mărțișorului Eliza și Alexandru Colesnic, elevi la Liceul „Alexandru cel Bun” din Cernăuți. De câțiva ani trăim timpuri cumplite. După pandemie și primul an de război, Festivalul datinilor de primăvară ”Mărțișor”, organizat tradițional de Societatea pentru Cultura și Literatura Română ”Mihai Eminescu”, s-a desfășurat ca niciodată - într-un spațiu mai mic, cu mai puțini participanți și mai puțin public. De fapt, a fost o comuniune a oamenilor cu inima română, dornici de a le dărui bucurie copiilor, căci e sărbătoarea lor, ei sunt cele mai scumpe Mărțișoare, în firele cărora ni se împletesc toate speranțele. De aceea a și stăruit doamna Elena Nandriș, conducătoarea artistică a colectivelor de copii și tineri din comuna Mahala, să-i aducă la sărbătoare pe cei mai mici vestitori ai Mărțișorului. Au fost și mai mărișori din ansamblul „Urmașii lui Ștefan” și fete cu originalele cununi, cum numai la Mahala se purta odată, însă cei de vârsta grădiniței și din clasele primare ne-au înduioșat cu cântările despre pace și iubire, cu imnul înălțat Bucovinei și sincera declarație de dragoste pământului natal. După evoluarea ostricenilor/măhălenilor nici un vânt rece n-ar mai opri primăvara. Chiar și Vasile Bâcu, gazda festivalului, care a pregătit mențiuni pentru fiecare participant, s-a pierdut cu firea, înmânând o diplomă (pentru toți) conducătoarei Elena Nandriș și una studentei Taisia Bivolaru, autoarea tablourilor și a unei poezii. E trist că și această manifestare, organizatorul Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultura și Literatura Română ”Mihai Eminescu”, a trebuit s-o înceapă cu un minut de reculegere pentru tinerii căzuți în lupte, pentru cei care n-au ajuns să se bucure de primăvară. Dar nu numai umbra neagră a războiului a făcut ca această ediție să fie mai sentimentală, cu lacrimi în ochi și zâmbetul pe buze. Zic că a fost ca niciodată poate și datorită implicării Societății „Doamnele Române”, cu trei colecții de mărțișoare, fiecare emanând căldura, dragostea sufletească și iscusința mâinilor care le-au dat chip și asemănare minunilor primăvăratice ale pământului - flori, clopoței, inimioare, steluțe, păsări... Am expus o suită de mărțișoare de la meșterița populară Valentina Vovc, gimnaziștii de la Probotești, îndrumați de profesoara de română Tatiana Tutunaru-Bârzu și din creația copiilor de la Centrul Popular de Artă al lui Iurie Levcic. Au înviorat sărbătoarea și picturile a două tinere pasionate de arta plastică - Taisia Bivolaru, studență la Facultatea de Istorie a UNC, și Dana Struț de la Liceul nr. 6 ”Alexandru cel Bun” din Cernăuți. E un benefic început de tradiție de a lansa la manifestările naționale tinere talente din diverse domenii. Și dacă sărbătoarea s-a revărsat armonios ca râul cel din poveste cu ape aducătoare de surprinzătoare miracole, e meritul doamnei române Carolina Jitaru, care a stat cu microfonul în mână la pupitru, a moderat alături de gazda Vasile Bâcu, dar a și făcut să înflorească bucuria așteptatului anotimp, cu melodia lui Mihai Dolgan ”Primăvara”, dintr-un trecut romantic al legendarului „Noroc”, cântecele căruia erau fredonate de milioane de oameni ce habar nu aveau de limba română. De primăvară au mai cântat Sabrina Jar (Liceul ”Alexandru cel Bun”), o voce ce se anunță să fie auzită departe și interpreta Natalia-Camelia Proțiuc. Veteranii și cartea de vizită a Festivalului, prezență vie la toate edițiile, coriștii renumitului colectiv „Dragoș Vodă”, dirijor Dumitru Caulea, și grupul vocal ”Fetele din Bucovina”, conduse de Luminița Demianic, au adus ofrandă Mărțișorului o cunună de melodii din tazaurul folcloric. Cele mai călduroase, mai duioase cântece au răsunat pentru mame - din partea fetițelor cântărețe, deja cunoscute și îndrăgite de public - Daria Crețu, Daniela Chibac și Alueta Socolovschi din Cernăuți, Cezara Cevca a cântat în duet cu mămica sa Natalia. Un nume nou în constelația Mărțișorului, Carolina Vicovan de la Ropcea, a lansat o melodie de dragoste în limba engleză și una românească dedicată mamelor. De asemenea, în premieră a evoluat, cu acorduri de pace și dragoste creștină ansamblul „Armonia sufletelor” de la Biserica din Ostrița, sub îndrumarea Anei Gostiuc. N-au lipsit, cu alese mulțumiri părinților, surioarele Sofia și Anastasia Poclitari din Boian. Fetița cu vioara, Livia Pidoima de la Roșa, acompaniată la pian de mama ei Lucica, cred că este revelația acestei ediții. A adus-o pentru prima dată la sărbătoarea noastră regizorul Mihai Grosu și i-aș dori să nu uite această premieră atunci când va deveni renumită, ceea ce numaidecât trebuie să se împlinească, pentru că arcușul ei pe strunele vioarei mărturisește un talent veritabil și voința de desăvârșire. Cântecul a pășit alături cu poezia, directorul Liceului din Oprișeni, Nicolae Bodnariuc, etalând un grup de declamatori de nota zece V. Țâbuleac, D. Pițu, A. Dogotar. În timp ce tinerii artiști recitau și cântau, în prima sală profesoara Cristina Ceahoreanu, împreună cu fetițe și băieți de la Liceul nr. 10 de la Roșa au deschis un adevărat atelier de măiestrie în arta confecționării mărțișoarelor. Am fost cu toții Mărţişoare în această zi,- molipsiți de entuziasmul copiilor care ne-au demonstrat captivantul masterclass, înduioșați de secvențele din filmulețul lui Mihai Grosu de la sărbătorile din timpuri mai bune și imaginile ce-i prezintă pe copiii din Probotești, învățând de la bunici arta străvechiului meșteșug. La final, după ce s-a isprăvit cu toate îndatoririle, Carolina Jitaru a revenit în ipostaza de folkistă, dând triumfător voce versurilor lui Adrian Păunescu, cu un fior de bucurie ancestrală că, totuşi există iubire și primăvara năvalnic soseşte. Sunt de ajuns două fire răsucite în alb şi roşu ca să ne menţinem pe verticala unei perpetue înălţări spre lumină, speranţă, iubire de viaţă...(Maria TOACĂ)

E trist că și această manifestare, organizatorul Vasile Bâcu, președintele Societății pentru Cultura și Literatura Română ”Mihai Eminescu”, a trebuit s-o înceapă cu un minut de reculegere pentru tinerii căzuți în lupte, pentru cei care n-au ajuns să se bucure de primăvară. Dar nu numai umbra neagră a războiului a făcut ca această ediție să fie mai sentimentală, cu lacrimi în ochi și zâmbetul pe buze. Zic că a fost ca niciodată poate și datorită implicării Societății „Doamnele Române”, cu trei colecții de mărțișoare, fiecare emanând căldura, dragostea sufletească și iscusința mâinilor care le-au dat chip și asemănare minunilor primăvăratice ale pământului - flori, clopoței, inimioare, steluțe, păsări... Am expus o suită de mărțișoare de la meșterița populară Valentina Vovc, gimnaziștii de la Probotești, îndrumați de profesoara de română Tatiana Tutunaru-Bârzu și din creația copiilor de la Centrul Popular de Artă al lui Iurie Levcic. Au înviorat sărbătoarea și picturile a două tinere pasionate de arta plastică - Taisia Bivolaru, studență la Facultatea de Istorie a UNC, și Dana Struț de la Liceul nr. 6 ”Alexandru cel Bun” din Cernăuți. E un benefic început de tradiție de a lansa la manifestările naționale tinere talente din diverse domenii. Și dacă sărbătoarea s-a revărsat armonios ca râul cel din poveste cu ape aducătoare de surprinzătoare miracole, e meritul doamnei române Carolina Jitaru, care a stat cu microfonul în mână la pupitru, a moderat alături de gazda Vasile Bâcu, dar a și făcut să înflorească bucuria așteptatului anotimp, cu melodia lui Mihai Dolgan ”Primăvara”, dintr-un trecut romantic al legendarului „Noroc”, cântecele căruia erau fredonate de milioane de oameni ce habar nu aveau de limba română. De primăvară au mai cântat Sabrina Jar (Liceul ”Alexandru cel Bun”), o voce ce se anunță să fie auzită departe și interpreta Natalia-Camelia Proțiuc. Veteranii și cartea de vizită a Festivalului, prezență vie la toate edițiile, coriștii renumitului colectiv „Dragoș Vodă”, dirijor Dumitru Caulea, și grupul vocal ”Fetele din Bucovina”, conduse de Luminița Demianic, au adus ofrandă Mărțișorului o cunună de melodii din tazaurul folcloric. Cele mai călduroase, mai duioase cântece au răsunat pentru mame - din partea fetițelor cântărețe, deja cunoscute și îndrăgite de public - Daria Crețu, Daniela Chibac și Alueta Socolovschi din Cernăuți, Cezara Cevca a cântat în duet cu mămica sa Natalia. Un nume nou în constelația Mărțișorului, Carolina Vicovan de la Ropcea, a lansat o melodie de dragoste în limba engleză și una românească dedicată mamelor. De asemenea, în premieră a evoluat, cu acorduri de pace și dragoste creștină ansamblul „Armonia sufletelor” de la Biserica din Ostrița, sub îndrumarea Anei Gostiuc. N-au lipsit, cu alese mulțumiri părinților, surioarele Sofia și Anastasia Poclitari din Boian. Fetița cu vioara, Livia Pidoima de la Roșa, acompaniată la pian de mama ei Lucica, cred că este revelația acestei ediții. A adus-o pentru prima dată la sărbătoarea noastră regizorul Mihai Grosu și i-aș dori să nu uite această premieră atunci când va deveni renumită, ceea ce numaidecât trebuie să se împlinească, pentru că arcușul ei pe strunele vioarei mărturisește un talent veritabil și voința de desăvârșire. Cântecul a pășit alături cu poezia, directorul Liceului din Oprișeni, Nicolae Bodnariuc, etalând un grup de declamatori de nota zece V. Țâbuleac, D. Pițu, A. Dogotar. În timp ce tinerii artiști recitau și cântau, în prima sală profesoara Cristina Ceahoreanu, împreună cu fetițe și băieți de la Liceul nr. 10 de la Roșa au deschis un adevărat atelier de măiestrie în arta confecționării mărțișoarelor. Am fost cu toții Mărţişoare în această zi,- molipsiți de entuziasmul copiilor care ne-au demonstrat captivantul masterclass, înduioșați de secvențele din filmulețul lui Mihai Grosu de la sărbătorile din timpuri mai bune și imaginile ce-i prezintă pe copiii din Probotești, învățând de la bunici arta străvechiului meșteșug. La final, după ce s-a isprăvit cu toate îndatoririle, Carolina Jitaru a revenit în ipostaza de folkistă, dând triumfător voce versurilor lui Adrian Păunescu, cu un fior de bucurie ancestrală că, totuşi există iubire și primăvara năvalnic soseşte. Sunt de ajuns două fire răsucite în alb şi roşu ca să ne menţinem pe verticala unei perpetue înălţări spre lumină, speranţă, iubire de viaţă...(Maria TOACĂ)

Ca de obicei, Mașina cu poeți merge, adunând oamenii frumoși la suflet. Chiar dacă fizic nu am fost lângă voi, cu inima am fost. Felicitări pentru momentele de poezie și muzică!

Неймовірно гарно, сльози заливають очі, прекрасні пісні та чарівні голоси.дайБоже миру, дай Боже перемоги нашій Україні.

La Multi Ani culturii romane !

facebook.com/media/set/?vanity=100086798444245&set=a.137792395790708

ruclips.net/video/vSYCtw7kja8/видео.html

Неймовірно співають. Супер

Я хочу купити альбом!!! Це просто мурахи шкірою весь концерт! Слухала з батьками на Різдво і зараз їду в автобусі в німецькому місті і сльози навертаються. Сила народної пісні і виконання - магічні

Felicitari !🙏Ioan Itco miroase a om! Dar energia,entuziasmul,munca,preocuparea,usurinta de a stabili relatii interpersonale, vin dintr-un suflet mare!Succes si realizari!Domnul binecuvanteze toate aceste eforturi!

Felicitări Dumitru Morhan

4:52 "Радуйся" 11:50 "Ізпрежди віка" 17:22 "Ой чути, чути стріли гармати" 29:45 "Кедь ми прийшла карта" 34:18 "Спи, Ісусе, спи" 36:33 "Нова радість стала" 40:00 "Що то за предивна в світі новина" 43:32 "Ішов Миколай лужком-бережком" 45:35 "Бог ся рождає" 48:42 "Ой, дай Боже" 49:46 "Щедрий вечір Добрий вечір" 51:41 "Щедрий вечір" 53:07 "Ой, на річці на Йордані" 57:17 "По святій горі Спаситель ходив" 1:05:42 "Нова радість стала" 1:08:26 "Многая літа"

Шикарный виступ!!!!Мала честь бути присутньою❤❤❤

Si tot ce aduna asiduu, meticulos, cu maximă responsabilitate, așternea pe hârtie, ”ciocănea”, cum se exprima el, la mașina de scris. Cu trei zile înainte de a i se opri inima, am participat împreună la un salon de carte în or. Herța. Mai în glumă, mai în serios, Dumitru a rostit testamentar: ”Când o să mor să-mi puneți în mormânt și mașina de scris”. Să ne imaginăm numai cele aproape 8000 de pagini ale almanahului ”Țara Fagilor”, despre care a vorbit prof. Octavian Voronca, sau refugiul în universul cărților, aprofundarea în trecut, căutarea adevărului prin vechi documente în limba germană - momente evocate de prof. dr. Ilie Popescu. Era omul care le reușea pe toate, paralel cu munca intelectuală, când mergea la Oprișeni la părinți, devenea țăranul devotat gliei, cel mai harnic de pe pământ. Despre firea sa gospodărească și grija de părinții bătrâni au amintit cei ce l-au cunoscut mai bine: consătenii Vasile Bâcu, Leon Nimijeanu, Constantin Aodăiță, dar și colegii de redacție jurnaliștii Felicia Nichita-Toma, Maria Toacă- Andrieș. De fapt, toți din cei prezenți aveau o poveste, ceva deosebit de spus: redactorul-șef al ”Monitorului Bucovinean”, Nicolae Șapcă, îi este recunoscător pentru că l-a inițiat în activitatea editorială (datorită lui Dumitru Covalciuc are la activ 70 titluri de carte), profesoara Elena Purici din Ostrița a dezvăluit că în casa familiei ei a fost constituită Societatea ”Arboroasă”, reanimată de Dumitru Covalciuc, ca promotoare a idealurilor arborosenilor lui Ciprian Porumbescu. Despre cum au pornit împreună cu primele încercări în lumea magică a poeziei a vorbit Ilie Tomiuc. Eliza Selețki nu uită vizitele lui Dumitru Covalciuc la școala din Mahala, bucuria fiind deosebit de mare când îl aducea fostul director, Octavian Voronca, la lecțiile sale și elevii aveau prilej să scape de matematică. Am spus și eu că dragii noștri dispăruți, Lora Bostan și Dumitru Covalciuc, s-au înălțat la ceruri la cumpăna dintre ani, în cântec de colinde, asemenea marelui povestitor Ion Creangă. Cu toate marile deosebiri, drumurile li s-au intersectat mereu, mai bine zis au pășit împreună pe calea propășirii și deșteptării naționale, Dumitru Covalciuc fiind unul dintre apropiații distinsului profesor și savant Grigore Bostan. Împreună au pus și bazele Societății ”Mihai Eminescu”, toți trei ridicând zidul de apărare a limbii materne și ființei noastre naționale. La un an de la trecerea în eternitate, profesoara Lora Bostan este o prezență vie în comunitate, la Catedra de Filologie Română și Clasică, mai ales în inimile discipolilor. ”Mi-a fost ca o mamă adevărată, un model de dăruire, responsabilitate și sincer patriotism”, a relevat lirico-melancolic în stilul regretatei îndrumătoare, tânăra dr. Diana Calancea, lector universitar. Exemplu de slujire culturii naționale este Lora Bostan pentru discipolul în universul literelor Nicolae Șapcă. Bune sfaturi a primit de la regretata profesoară Natalia-Camelia Proțiuc, care a venit cu melodia ”Unii și alții”, ca un omagiu pentru doamna limbii române, neostenită apărătoare a valorilor umane. Ne-am amintit doar fragmentar, căci ne-ar trebui zile întregi pentru a depăna toate poveștile ce ne leagă de oameni ca Lora Bostan și Dumitru Covalciuc. Ei fac parte din pleiada conaționalilor a căror moarte ne învață mai mult decât experiența a sute de vieți. După Eminescu, toți românii ar putea să-și adune rostul existenței trecătoare în atotcuprinzătorul fior: ””Nu credeam să-nvăț a muri vreodată...”. Dar asta e pentru cei care au învățat să trăiască, să lupte, să se ridice mai puternici după fiecare cădere. Nici Lorei Bostan, nici lui Dumitru Covalciuc nu le-a fost dat mai mult răgaz, ca să-și vadă toate lucrările începute și visele împlinite. Dar au făcut atât de multe lucruri de valoare, încât noi abia le putem cuprinde în cuvinte. (Maria TOACĂ)

Тут має бути сотня тисяч лайків

facebook.com/media/set/?set=a.127351760168105&type=3

Serhii Hakman 1 ч. · 5 грудня 2022 року в Чернівецькій обласній універсальній науковій бібліотеці імені Михайла Івасюка відбулася презентація документального фільму "Виживуть тільки закоханні: Траян Попович та інші" Фільм присвячений діяльності мера Чернівців Траяна Поповича, якому у 1941 році вдалося врятувати від загибелі кілька тисяч чернівчан єврейського походження. В Ізраїлі 1969 року йому надали звання Праведника народів світу з формулюванням "на знак особливої вдячності за порятунок двадцяти тисяч чернівецьких євреїв від депортації у табори смерті в Трансністрії". Документальний фільм презентує історії чернівчан у часи Другої світової війни і розкриває таємницю, чому на війні головне слово - "любов", а історії порятунку важливіші за тему вбивств. В основу сюжету лягла книга Драгоша Олару та Сергія Воронцова про Траяна Поповича «Сповідь. Біографія. Свідчення». Головні ролі у фільмі виконали чернівецькі актори Іван Данілін та Олексій Григорчук. Вони, за словами авторів проєкту, дуже професійно виконали своє завдання, незважаючи на низку складнощів, які виникали у процесі роботи. Інформаційно: Документальний фільм створений в рамках проєкту БФ "Суспільні ресурси та ініціативи" «Протидія спотворенню історії Голокосту через сприяння розвитку культурно-освітнього проєкту «Локальна історія крізь історію персонажів-символів: мер Чернівців - Праведник світу» за фінансової підтримки Агенції міжнародного співробітництва для розвитку «RoАid». Керівник проєкту: Сергій Гакман; Співавтор і сценарист: Сергій Воронцов; Співавтор, режисер і оператор: В'ячеслав Хабайло; Актори: Іван Данілін, Олексій Григорчук. Оператор: Віталій Яскевич. Монтаж: Андрій Дубінецький. Літературний редактор: Олеся Андрійчук.

Felicitari din Boian, Canada

Черновцы это Украина или Румыния?

foto euromedia-ucraina.blogspot.com/2022/11/omemorare-jertfelor-foametei-din-1947.html

Salam iz Qazaqstana ! Slava Ukraine !! Hvala Zelenskomu !!!

Ммимаси

Дай Боже Україні миру . світла і тепла

Боже дай увидеть украину В радости, достатке и миру

Felicitari din Boian, Canada

facebook.com/media/set?vanity=nicolae.hauca&set=a.10220130257038236

ruclips.net/video/npZf7YLudHg/видео.html

ruclips.net/video/FkCZdarPpTI/видео.html

ruclips.net/video/FkCZdarPpTI/видео.html

FOTO - facebook.com/media/set?set=a.10220066189876597&type=3

Miercuri, 26 octombrie 2022 comunitatea românească din nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și Ținutul Herța l-a condus pe ultimul drum pe scriitorul Ilie Tudor ZEGREA. Între orele 10.00-12.00 trupul neînsuflețit a fost depus la sediul SCLRB „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuți (Piața Centrală nr. 9), după care, la Sinăuții de Jos, satul de baștină al poetului, a avut loc înmormântarea. ///// У середу, 26 жовтня 2022 року, румунська громада з півночі Буковини, півночі Бессарабії та провінції Герца провела в останню путь письменника Іліє Тудора ЗЕГРЕЯ. З 10:00 до 12:00 бездиханне тіло було передано в штаб-квартиру SCLRB «Mihai Eminescu» в Чернауцькому регіоні (Центральна площа № 9), після чого відбувся похорон у Синауці-де-Жос, рідному місті поета. .

Всего самого хорошего Украинскому народу. Пусть прекратиться эта война. Пусть воцариться Мир. Будьте счастливы Всегда,Везде во Всем.

це в червнцах

Дуже задоволена!