Видео

e posomorît pentru cei care nuaufost aici însă eu am rămas surprins şi ma cucerit acest oraş la fața locului e unikat% de frumos!🌷 ❤🌳🌷 înpreună cu Bucureştiul în schimb Bucureştiul arată mai Frumos ca oricare oraş din țară poze şi filmări zic eu cred că nudau greş;fiecare oraş e cu farmecul diferit 🌷🏃🙏🌤

Dulcele tirg al Iesilor!

Ce frumos!❤

BUNA DIMINEATA ! SUPERB VIDEO SINCRETIC CU UN MELOS INCANTATOR, MESAJ DIVIN SI IMAGINI PASCALE DIVINE ! ITI MULTUMESC DIN IINIMA ! BRAVO ! CU ADMIRATIE ,ELIZA !

Foarte foarte bine realizat ! Felicitări pentru Felicia !

Bravooooooooooooooooooooooooo

Ce frumos arata clădirea unde scrie moldoconstruc și ce urat și gri e astăzi.

Foarte frumos 😘😘😘

Complimente realizatorilor! In ansamblu,imaginile si muzica sunt de bun gust!

Imi spunti varog cat costa meniu la bolta rece as vrea sal vizitez si sa serves masa?

Frumos . Mulţumesc .

hmmmm....👌😐

Frumusetea si veselia culorilor primaverii ogindita in lumina sarbatorilor pascale.Foarte frumos.

Fain de tot. Daca imi poti spune despre fundalul muzical ,as fi recunoscator.

Felicitari pentru acest minunat pps si pentru perseverenta cu care promovati Iasul - orasul care merita dragostea si admiratia tuturor romanilor !

Jucam şah când mi-erau mici, fiica şi nepotul! Am vrut să nu le fie străin acest "joc"! De o vreme, doar, şterg tabla de şah ― de praf ― m-am luat de alte jocuri! Ha, ha, ha!... Felicitări, Felicia!

Ce lecţie frumoasă, dar şi ce piese drăguţe, deosebite, ne-ai prezentat, dragă Felicia! Mulţumesc, m-a încântat mult videoclipul tău, inclusiv muzica de fond, care face povestea şi mai plăcută! Felicitări pentru o lucrare interesantă, cu multe date, atractivă, deci, într-un cuvânt, minunată! Mult scucces în continuare! Aştept să ne încânţi şi cu alte videoclipuri la fel de frumoase! Iar ca încheiere, drept mulţumire pentru iniţierea noastră în tainele acestui milenar joc, şahul, am să îţi scriu şi eu o povestioară, care să vină ca o completare a celor dezvăluite în videoclipul tău! „Partida de şah Un tânar, lovit de necaz, s-a dus la o mânăstire, departe, şi i-a spus unui bătrân înţelept: - Viaţa m-a dezamăgit. Aş dori să ajung la lumina Dumnezeiască, pentru a mă vindeca de suferinţă, dar nu sunt în stare şi o ştiu prea bine. N-am să pot petrece ani şi ani în meditaţie, austeritate şi învăţătură. Este peste puterile mele. Nu se află oare o cale mai scurtă, pentru unul ca mine? Învăţătorul l-a întrebat: - Te-ai concentrat vreodată în viaţa ta asupra unui lucru? - M-am născut într-o familie bogată. N-a trebuit să muncesc niciodată. Ceea ce mi-a plăcut, într-adevăr, este jocul de şah. Îmi petreceam aproape tot timpul cu jocul acesta. Învăţătorul a chemat un călugar. A fost adusă o tablă de şah şi o sabie cu tăişul ascuţit, care strălucea în lumina soarelui. Învăţătorul a aşezat piesele pe tablă şi i-a spus călugărului, arătându-i sabia: - Mi-ai jurat ascultare şi credinţă. A venit vremea să mi-o dovedeşti. Ai să joci o partidă de şah cu acest tânăr, iar dacă pierzi, am să-ţi retez capul cu această sabie! Dacă însă câştigi, am să-i retez capul adversarului tău! Toată viaţa şi-a închinat-o şahului şi n-a făcut nimic altceva. Merită, aşadar, să i se taie capul dacă pierde. Cei doi jucători s-au uitat la învăţător şi au văzut că nu glumea. Au început să joace. Din prima clipă, tânărul a simţit un firicel de sudoare curgându-i pe spinare, pentru că îşi pusese viaţa în joc. Tabla de şah era lumea întreagă. Se făcuse una cu ea, era el însuşi o tablă de şah. A făcut câteva mişcări mai proaste, apoi adversarul său, călugărul, a făcut o greşeală care a întors norocul de partea tânărului. Acesta a profitat şi a atacat puternic. Poziţiile adversarului au slăbit şi au început chiar să fie doborâte. Tânărul şi-a privit adversarul pe furiş, fără să ridice capul. A văzut un chip inteligent şi sincer, destul de muncit. S-a gândit la propria-i viaţă, searbădă şi neînsemnată. Şi s-a simţit pe dată cuprins de milă. A făcut înadins o mişcare stângace, apoi încă una. Îşi distrugea singur poziţiile. Avea să piardă. Atunci înţeleptul a răsturnat tabla de şah, iar piesele s-au risipit în toate părţile. Cei doi jucători l-au privit cu uimire. - Nimeni n-a pierdut, nimeni n-a câştigat, a spus el. Nu va cădea niciun cap! S-a întors apoi către tânăr şi a grăit astfel: Este nevoie de două lucruri: concentrare şi milă. Iar tu le-ai învăţat azi pe amândouă.” Sper că ţi-a plăcut această povestioară! Pe lângă „concentrare şi milă”, eu aş mai adăuga şi „inteligenţă”, fiindcă, aşa cum afirmă şi Goethe, „Şahul este piatra de încercare a inteligenţei.” Cu drag, Teodora

Foarte frumos si interesant! Felicitari!

Frumoasa lucrare. Felicitari Felicia, se vede cit de mult iubesti Iasiul...

Superb

Dar despre carnati ce spuneti ? T. Gorunescu

Foarte fain, si i-mi place animatia cu paginile,